Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, se declară „convins” că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu „răbdare şi perseverenţă”, în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică, conform AFP.

„Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa”, a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal.

El a susținut din nou că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene – Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui „fireşte” să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă.

Aceste regiuni „trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani”, a insistat Lavrov.

„Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Dar vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina”, a adăugat ministrul rus de Externe.

SUA au explicat „destul de pe larg” că nu intenţionează să-şi trimită specialişti militari în Ucraina

În același interviu, el a susținut că SUA au explicat Moscovei „destul de pe larg” că nu intenţionează să-şi trimită specialiştii militari în Ucraina pentru transferul sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Kiev.

„Statele Unite au declarat pe canale diplomatice că nu doresc şi nu vor să intre direct în război cu Rusia şi nu intenţionează să-şi trimită specialiştii militari în Ucraina în legătură cu transferul sistemului de apărare antiaeriană Patriot către Kiev.Acum i-am întrebat pe americani, prin canalele pe care le mai are ambasada noastră, dacă decizia de a transfera bateria Patriot, având în vedere complexitatea utilizării acesteia, înseamnă că acolo (în Ucraina – n.r.) vor fi specialişti americani. Ni s-a explicat destul de pe larg că acest lucru nu este planificat, tocmai pentru că americanii nu vor şi nu vor lupta direct împotriva Rusiei. Patriot va fi pus în funcţiune după câteva luni, până când militarii ucraineni vor stăpâni această tehnologie”, a declarat Lavrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin declara că Rusia ar fi capabilă să distrugă sistemele de apărare antiaeriană Patriot dacă Washingtonul le furnizează Kievului. De asemenea, el susținea că „Patriot este un sistem destul de învechit” şi nu funcţionează la fel de bine ca sistemul S-300 rusesc, dând asigurări că va exista un „antidot” pentru echipamentul american.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Washingtonul a anunţat săptămâna trecută, cu ocazia vizitei preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în SUA, un nou pachet de ajutor militar pentru Kiev, în valoare de 1,85 miliarde de dolari, care include pentru prima dată o baterie de apărare antiaeriană Patriot, sistem considerat mult mai performant faţă de armamentul pe care îl are acum în dotare Ucraina.

#Lavrov #moscova #razboi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.