Ministerul Sănătăţii din Uzbekistan a anunţat că cel puţin 18 copii au murit după ce au consumat un sirop pediatric produs de compania indiană de medicamente Marion Biotech, transmite Reuters.

Potrivit ministerului uzbec al Sănătăţii, 18 dintre cei 21 de copii care sufereau de o afecţiune respiratorie acută şi au consumat siropul Doc-1 Max au murit după administrare. Produsul este comercializat pe site-ul companiei ca tratament pentru simptome de răceală şi gripă.

De asemenea, ministerul a precizat că siropul a fost administrat copiilor acasă fără reţetă de la medic, fie de către părinţi, fie la sfatul farmaciştilor, în doze care depăşeau doza standard pentru copii.

Nu este deocamdată clar dacă aceşti copii au consumat sirop din lotul suspect sau dacă le-a fost administrată o doză mai mare decât cea standard, ori dacă a fost un cumul din ambele situaţii.

India a lansat marţi o inspecţie la unele fabrici de medicamente din toată ţara pentru a asigura standarde înalte de calitate.

Incidentul din Uzbekistan a fost precedat de un caz similar din Gambia, unde moartea a cel puţin 70 de copii a fost pusă pe seama siropurilor pentru tuse şi răceală produse de Maiden Pharmaceuticals cu sediul în New Delhi. Atât guvernul indian cât şi compania au negat că aceste medicamente au fost de vină pentru decese.

În luna noiembrie, Ministerul Sănătăţii din Indonezia a anunţat că numărul copiilor diagnosticaţi cu insuficienţă renală acută ca urmare a ingerării unor substanţe nocive prezente în siropuri medicale ajunsese la 324, dintre care 195 decedaseră. Testele au scos la iveală că cele mai multe dintre decese au fost atribuite unor siropuri contaminate cu cantităţi în exces de etilenglicol şi dietilen glicol, două produse chimice utilizate în produse industriale precum antigelul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat la începutul lunii octombrie că a descoperit ”cantităţi inacceptabile” de dietilen glicol şi de etilenglicol în patru siropuri pentru tuse de producţie indiană responsabile pentru decesul copiilor din Gambia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#India #sirop de tuse #Uzbekistan

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.