Criza angajaților din domeniul sănătății cu care se confruntă sistemele de sănătate ale ţărilor europene este o „bombă cu ceas”, a avertizat miercuri un responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care îndeamnă statele europene să investească în personalul sanitar.

„Criza provocată de numărul insuficient al lucrătorilor sanitari face deja ca forţa de muncă din sectorul sanitar şi accesul la serviciile de sănătate să plătească un preţ greu”, a declarat agenţiei EFE directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, vorbind despre provocările acestui sector în anul 2023.

„Statele trebuie să ia acest lucru în serios şi să acţioneze rapid, individual şi colectiv prin intermediul alianţelor regionale”, estimează responsabilul OMS.

„Numeroasele greve ale lucrătorilor sanitari în diverse ţări sunt un semnal care arată că forţa de muncă în sectorul sănătăţii se simte subestimată şi suprasolicitată”, a spus Hans Kluge.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Orele lucrate peste program, remunerarea şi susţinerea profesională adesea inadecvate, criza gravă de personal şi ratele înalte de infectare şi decese de COVID-19 în rândul lucrătorilor sanitari din prima linie, mai ales în primele etape ale pandemiei, au lăsat urme adânci”, explică el.

„Cea mai bună modalitate de a ne arăta consideraţia faţă de toţi lucrătorii sanitari este să investim în ei, şi făcând acest lucru investim într-un viitor mai sănătos pentru noi toţi”, a îndemnat directorul OMS pentru Europa.

Apelul său vine după ce, de pildă, în Marea Britanie mii de consultaţii şi intervenţii chirugicale programate în sistemul public de sănătate pe 20 decembrie au fost amânate din cauza unei greve a asistenţilor medicali, care cer creşteri salariale.

Şi în Germania au fost amânate intervenţii chirugicale, iar în Italia organizaţiile sindicale ce reprezintă personalul sanitar au convocat pe 15 decembrie o grevă pentru a protesta faţă de subfinanţarea sistemului public de sănătate.

În Turcia, în medie 400 de medici au renunţat lunar în ultimii trei ani la profesia lor, cei mai mulţi din cauza orelor peste program şi a scăderilor salariale.

#avertisment #Europa #OMS #spital

Jumătate dintre elevii de liceu care au participat la un studiu realizat de Edge Institute au recunoscut că își fac temele cu inteligența artificială, iar o treime spun că folosesc răspunsurile primite de la AI ca atare, fără să le mai revizuiască.

Potrivit studiului analizat de Edupedu.ro, aproape toți (98%) liceenii care au participat la studiu spun că folosesc AI în diverse scopuri, în timp ce 84% îl folosesc pentru școală cel puțin o dată pe săptămână.

Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar – De la restricționarea utilizării la construirea competenței” a fost realizat în luna septembrie 2026, pe un eșantion de 3.033 de respondenți, pe baza unui chestionar online distribuit în rândul liceenilor din România.

Potrivit cercetării, AI a intrat în educație nu prin instituții, norme sau politici, ci „de jos în sus, prin utilizare cvasi-universală” în rândul elevilor, foarte rar direcționată de profesori sau specialiști, în condițiile existenței unui „vid normativ” care persistă în acest domeniu.

45% dintre liceeni participanți la studiu spun că folosesc AI pentru școală sau studii de câteva ori pe săptămână, 25% – zilnic sau aproape zilnic, iar 15%, o dată pe săptămână.

Teme rezolvate cu AI de jumătate dintre liceeni

Trei sferturi dintre participanții la studiu spun că folosesc AI pentru a căuta informații sau idei. Însă jumătate recunosc că folosesc inteligența artificială ca să își facă temele.

Aproape o treime (30%) dintre respondenți spun că folosesc AI des sau foarte des și „folosesc răspunsul primit aproape ca atare”.

Jumătate (53%) spun că folosesc des sau foarte des AI ca „să înțeleg mai bine materia și să învăț pe cont propriu”.
40% dintre liceenii care au participat la studiu au spus că li se pare „total acceptabil” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi scrie un eseu sau referat pe care îl predau ca fiind al meu”. Iar mai bine de două treimi (69%) spun că li se pare „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi rezolve probleme la o anumită materie”.

Peste o treime (35%) consideră „total” sau „mai degrabă acceptabil” să folosească AI „să-mi facă un proiect întreg în locul meu”.

Deși cei mai mulți liceeni declară că printre colegii lor folosirea AI este o chestiune normală, discutată deschis, aproape jumătate 46% apreciază că „mulți colegi ascund faptul că au folosit AI”, iar 43% cred că „cine folosește prea mult AI este privit ca și cum ar trișa”.

Gradul de utilizare a AI în timpul liber, declarat de participanții la studiu, este ceva mai redus decât cel al elevilor care spun că folosesc AI pentru școală.

Liceeni spun că folosesc AI în general pentru a căuta informații, explicații sau de a crea conținut, dar un sfert dintre ei (23%) spun că apelează la AI „să vorbesc despre emoțiile sau problemele mele personale”.