Exporturile de gaze ale companiei Gazprom s-au înjumătăţit în 2022

Exporturile de gaze ale grupului rus Gazprom către principalele sale pieţe externe aproape s-au înjumătăţit în 2022, atingând cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, în condiţiile în care livrările în Europa au fost reduse semnificativ după invadarea Ucrainei.

Gigantul controlat de statul rus a extras în acest an 412,6 miliarde metri cubi de gaze, cu 20% mai puţin decât în 2021, din care 100,9 miliarde metri cubi au fost destinaţi exportului, a declarat miercuri directorul general Alexey Miller, în conferinţa de presă de la final de an. Este vorba de o scădere a exporturilor cu 46% comparativ cu 2021.

„Ţin să subliniez că 2022 a fost un an foarte, foarte dificil”, a spus Alexey Miller, menţionând în special „schimbările radicale de pe pieţele de energie”, care au apărut ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei, ca represalii la intervenţia militară în Ucraina.

În 2021, Rusia a fost, prin Gazprom, cel mai mare exportator mondial de gaze naturale şi principalul furnizor al Uniunii Europene, însă, între timp, cele 27 de state membre UE şi-au redus semnificativ importurile din Rusia, astfel că în prezent gazele ruseşti reprezintă mai puţin de 10% din importurile de gaze ale statelor UE, potrivit Comisiei Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gazprom nu a oferit cifre privind exporturile sale în fiecare ţară în parte. În acest moment gazele naturale ruseşti ajung în Europa printr-unul dintre punctele de la frontiera Rusiei cu Ucraina, precum şi printr-o ramură a conductei TurkStream, care trece prin Turcia, Serbia şi Ungaria.

În paralel, Gazprom şi-a majorat treptat livrările de gaze spre China, astfel că în luna decembrie volumul livrărilor zilnice a depăşit nivelurile prevăzute în contract, iar în unele zile au fost atinse chiar valori record.

#livrari #gaz #Gazprom

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.