Kremlinul pare vizibil deranjat după ce Parlamentul de la Chișinău a votat în prima lectură proiectul de modificare a Codului Penal și introducerea pedepselor pentru separatism. Maria Zaharova susține că asemenea măsuri nu vor contribui la soluționarea conflictului transnistrean

Purtătoare de cuvânt a diplomației ruse a comentat decizia deputaților de la Chișinău, invocând că relațiile între malurile Nistrului se răcesc. Ea a vorbit și despre pauza de lucru a formatului 5+2.

„Sperăm că partea moldovenească va analiza impactul acestui pas, în contextul procesului de reglementare transnistreană”, a punctat Zakarova

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în primă lectură un proiect de lege care introduce opt noi articole în Codul penal, inclusiv noțiunea de „separatism” și „conspirație împotriva Moldovei”. De asemenea, legea va cuprinde și conceptele „subiect anticonstituțional”, „putere autoproclamată” și „structură informațională ilegală”.

Și așa-numitele autorități de la Tiraspol se arată deranjate de modificările Codului penal. „Vor fi luate măsuri de răzbunare pentru a proteja drepturile cetățenilor noștri”, susțineau oficiali din stânga Nistrului.

#cod penal #Kremlin #Moldova #reacție #separatism

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.