Printre miliardarii lumii au reușit să se „strecoare” și câteva sute de femei. Și-au construit imperiile singure sau au moștenit averi considerabile. Totuși, un lucru este cert, femei din toată lumea au intrat pe lista bogaților, scrie Digi 24.

Pe primul loc în acest top se situează Francoise Bettencourt, o femeie de afaceri de origine franceză, puțin cunoscută publicului larg, dar cu o avere impresionantă: aproape 72 de miliarde de dolari. Este nepoata fondatorului L’Oreal și fiica lui Liliane Bettencourt, care la momentul decesului era la rândul ei cea mai bogată femeie din lume, ca moștenitoare a imperiului L’Oreal.

Francoise a fost unul dintre principalii donatori după incendiul care a afectat catedrala Notre Dame în 2019, oferind peste 220 de milioane de dolari pentru lucrările de reconstrucție.

A doua cea mai bogată femeie din lume, cu o avere de 58,5 miliarde de dolari, este Alice Walton, președintele companiei Walmart din Statele Unite. Ea controlează cea mai mare companie de retail din lume, împreună cu frații ei, Rob și Jim.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe locul trei se regăsește o altă femeie de afaceri, care a moștenit o avere impunătoare. Este vorba de Julia Koch, soția lui David Koch – unul dintre cei mai bogați afaceriști din lume. Julia Are o avere de peste 58 de miliarde de dolari, ca parte a conglomeratului fostului său soț.

Cu o avere de aproape 40 de miliarde de dolari, Jacqueline Mars se află pe poziția a patra a topului celor mai bogate femei din lume. Ea este nepoata fondatorului companiei de dulciuri Mars, pe care o controlează acum, alături de fratele ei, Jim.

Pe locul al cincilea este Miriam Adelson, cu o avere de 30 de miliarde de dolari, moștenită de la soțul ei, magnatul Sheldon Adelson, care a fost puternic implicat în lumea cazinourilor și jocurilor de noroc. Miriam este o personalitate controversată, fiind una dintre principalii donatori din campania lui Donald Trump pentru președinția Statelor Unite. Ea continuă să conducă imperiul de cazinouri al fostului ei soț.

#bani #femei #miliardar #top

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.