Banca Națională a Moldovei aniversează astăzi 30 de ani de la înființarea instituției. De asemenea, astăzi este prilejuită și Ziua lucrătorului bancar. În context, guvernatorul BNM, Octavian Armașu transmite un mesaj de felicitare.

În mesajul său, Armașu susține că în cei 30 de ani, sistemul bancar a fost supus multor teste, unor lecții extrem de grele, însă are certitudinea că BNM va continua calea reformelor cu tenacitate și responsabilitate, construind un sistem bancar puternic, transparent și competitiv la nivel global.

„În pofida contextului actual dificil, pe fondul pandemiei și al crizei economice asociate, avem un sistem bancar viabil și stabil, armonizat cu standardele internaționale, cu o arhitectură financiară adecvată, cu servicii și produse bancare calitative”, a spus Armașu.

Guvernatorul BNM spune că cea mai mare provocare a momentului este să apărăm reformele pe care instituția le-a implementat cu abnegație și responsabilitate în ultimii ani, astfel încât cetățenii să se bucure în continuare de serviciile unui sector bancar transparent și sigur.

Mai jos, vedeți mesajul integral.

În contextul celor 30 de ani, BNM a fost felicitată și de către alți oficiali:

Mesajul de felicitare al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur

Mesajul de felicitare al primului guvernator al BNM, Leonid Talmaci

Mesajul de felicitare al ex-prim-viceguvernatorului BNM, membru al Consiliului de Supraveghere al BNM, Dumitru Ursu

#30 de ani #activitate #BNM

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.