Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

BNM „îi dă peste nas” din nou lui Dodon, după ce a propus ca și în 2019 să fie extrase active din rezerva de stat

02 Apr. 2021, 14:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
02 Apr. 2021, 14:00 // Economie //  Realitatea.md

După ce astăzi liderul socialiștilor, Igor Dodon, de la Moscova a îndemnat din nou ca autoritățile să se împrumute de la Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a face față pandemiei și situației economice precare, BNM a venit cu o reacție, unde precizează că este imposibil de făcut acest lucru.

Potrivit BNM, Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei interzice acordarea oricărei asistențe financiare statului și organelor acestuia. Instituția precizează că, orice împrumut de la BNM ar duce la sărăcirea populației. Creditarea statului sau a businessului este asigurată de instituțiile financiare bancare și cele nebancare, iar în prezent, în sectorul bancar există suficiente lichidități.

„Pentru depășirea crizei economice, susținerea agenților economici și a populației în condițiile pandemiei, executivele din mai multe țări recurg la împrumuturi interne sau externe. În Republica  Moldova atragerea resurselor interne de către executiv este prevăzută de lege și Banca Națională, în calitate de agent fiscal al statului, plasează regulat valori mobiliare de stat (VMS) și obligațiuni de stat pe piața primară”, menționează instituția într-un comunicat de presă.

BNM precizează că a asigurat existența unui nivel înalt de lichidități în bănci, anume pentru a crea condiții pentru creditarea businessului și a Ministerului Finanțelor, și, prin urmare, acestea sunt disponibile pentru necesitățile economiei. Astfel, se asigură echilibrul macro-monetar și se creează condiții pentru creditarea economiei. Orice împrumut de la BNM pentru stat ar însemna o emisie suplimentară de monedă, care ar duce la creșterea inevitabilă a prețurilor și, în consecință la sărăcirea populației, fiind afectate cele mai vulnerabile pături ale societății.

„Totodată, este important de menționat, că mijloacele de pe conturile Ministerului Finanțelor obținute sub formă de asistență financiară externă (credite și granturi) sunt incluse în activele oficiale de rezervă. Ministerul Finanțelor utilizează liber aceste mijloace, inclusiv după conversia în moneda națională, pentru cheltuieli bugetare și derularea proiectelor investiționale. De asemenea, vom preciza că activele oficiale de rezervă sunt gestionate de banca centrală pentru susținerea balanței de plăți și, după caz, reglarea dezechilibrelor acesteia, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general”, specifică BNM.

Banca Națională afirmă că, menține rezervele valutare la un nivel adecvat. BNM spune că „menține rezervele internaţionale la un nivel care în viziunea sa este adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului”. Utilizarea rezervelor valutare în afara scopurilor pentru care sunt menite, pe lângă efectele negative legate de politica monetara, poate să declanșeze alte șocuri, care să amplifice presiunile asupra rezervelor valutare. Această situație nu este deloc binevenită, în special acum, când avem nevoie de rezerve valutare solide, în condițiile crizei globale existente.

Convertirea rezervelor valutare și utilizarea acestora pe plan intern ar duce imediat la creșterea prețurilor, fiindcă pentru aceeași unitate de valută ar fi emise încă o dată unități monetare naționale la cursul de schimb corespunzător. Totodată, ar avea loc și o depreciere cauzată de reducerea credibilității monedei naționale, cu o consecutivă valutizare a economisirilor populației și o ulterioară creștere a prețurilor – inflație.

Amintim că, la sfârșitul anului 2019, pe când era șef al statului, Igor Dodon, a anunțat că ar intenționa să scoată din rezerva de stat peste un miliar de dolari pentru a fi utilizați în investiții ce țin de infrastructură și proiecte sociale. Acest lucru a fost criticat de către experți și ex-miniștri ai Finanțelor, care spun că dacă s-ar întâmpla acest lucru, țara noastră riscă să fie aruncată într-o criză economică.

Atunci, BNM la fel s-a expus împotriva acestei inițiative a lui Dodon, precizând că „scoaterea unor mijloace financiare din rezerva de stat, care sunt controlate de către Banca Națională a Moldovei (BNM) contravine legislației în vigoare, dar dacă totuși acest lucru s-ar întâmpla ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe piața națională”.

Realitatea Live

17 Nov. 2026, 08:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Ana
17 Nov. 2026, 08:37 // Slider //  Ursu Ana

Ministerul Apărării Naționale din România anunță că 11 drone au fost detectate, în noaptea de luni spre marți, în apropierea frontierei cu Ucraina. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației, iar populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert. Armata precizează că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național.

Potrivit MApN, sistemele de supraveghere radar au detectat inițial patru ținte aeriene la aproximativ patru kilometri est de localitatea Vâlcove, din Ucraina. Ulterior, alte șapte ținte au fost observate la circa zece kilometri nord-est de Ismail, în apropierea frontierei cu România.

Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești.

Totodată, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 23:36 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea.

Alerta aeriană a fost ridicată la ora 00:07. Ministerul Apărării precizează că, pe durata incidentului, nu au fost detectate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României.

Incidentul s-a produs în contextul unor atacuri reciproce de amploare între Rusia și Ucraina. În aceeași noapte, au fost raportate atacuri asupra unor obiective industriale și infrastructuri strategice din ambele țări, inclusiv asupra unor poduri din Kiev și a Podului Crimeei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!