După ce astăzi liderul socialiștilor, Igor Dodon, de la Moscova a îndemnat din nou ca autoritățile să se împrumute de la Banca Națională a Moldovei (BNM), pentru a face față pandemiei și situației economice precare, BNM a venit cu o reacție, unde precizează că este imposibil de făcut acest lucru.

Potrivit BNM, Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei interzice acordarea oricărei asistențe financiare statului și organelor acestuia. Instituția precizează că, orice împrumut de la BNM ar duce la sărăcirea populației. Creditarea statului sau a businessului este asigurată de instituțiile financiare bancare și cele nebancare, iar în prezent, în sectorul bancar există suficiente lichidități.

„Pentru depășirea crizei economice, susținerea agenților economici și a populației în condițiile pandemiei, executivele din mai multe țări recurg la împrumuturi interne sau externe. În Republica Moldova atragerea resurselor interne de către executiv este prevăzută de lege și Banca Națională, în calitate de agent fiscal al statului, plasează regulat valori mobiliare de stat (VMS) și obligațiuni de stat pe piața primară”, menționează instituția într-un comunicat de presă.

BNM precizează că a asigurat existența unui nivel înalt de lichidități în bănci, anume pentru a crea condiții pentru creditarea businessului și a Ministerului Finanțelor, și, prin urmare, acestea sunt disponibile pentru necesitățile economiei. Astfel, se asigură echilibrul macro-monetar și se creează condiții pentru creditarea economiei. Orice împrumut de la BNM pentru stat ar însemna o emisie suplimentară de monedă, care ar duce la creșterea inevitabilă a prețurilor și, în consecință la sărăcirea populației, fiind afectate cele mai vulnerabile pături ale societății.

„Totodată, este important de menționat, că mijloacele de pe conturile Ministerului Finanțelor obținute sub formă de asistență financiară externă (credite și granturi) sunt incluse în activele oficiale de rezervă. Ministerul Finanțelor utilizează liber aceste mijloace, inclusiv după conversia în moneda națională, pentru cheltuieli bugetare și derularea proiectelor investiționale. De asemenea, vom preciza că activele oficiale de rezervă sunt gestionate de banca centrală pentru susținerea balanței de plăți și, după caz, reglarea dezechilibrelor acesteia, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general”, specifică BNM.

Banca Națională afirmă că, menține rezervele valutare la un nivel adecvat. BNM spune că „menține rezervele internaţionale la un nivel care în viziunea sa este adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului”. Utilizarea rezervelor valutare în afara scopurilor pentru care sunt menite, pe lângă efectele negative legate de politica monetara, poate să declanșeze alte șocuri, care să amplifice presiunile asupra rezervelor valutare. Această situație nu este deloc binevenită, în special acum, când avem nevoie de rezerve valutare solide, în condițiile crizei globale existente.

Convertirea rezervelor valutare și utilizarea acestora pe plan intern ar duce imediat la creșterea prețurilor, fiindcă pentru aceeași unitate de valută ar fi emise încă o dată unități monetare naționale la cursul de schimb corespunzător. Totodată, ar avea loc și o depreciere cauzată de reducerea credibilității monedei naționale, cu o consecutivă valutizare a economisirilor populației și o ulterioară creștere a prețurilor – inflație.

Amintim că, la sfârșitul anului 2019, pe când era șef al statului, Igor Dodon, a anunțat că ar intenționa să scoată din rezerva de stat peste un miliar de dolari pentru a fi utilizați în investiții ce țin de infrastructură și proiecte sociale. Acest lucru a fost criticat de către experți și ex-miniștri ai Finanțelor, care spun că dacă s-ar întâmpla acest lucru, țara noastră riscă să fie aruncată într-o criză economică.

Atunci, BNM la fel s-a expus împotriva acestei inițiative a lui Dodon, precizând că „scoaterea unor mijloace financiare din rezerva de stat, care sunt controlate de către Banca Națională a Moldovei (BNM) contravine legislației în vigoare, dar dacă totuși acest lucru s-ar întâmpla ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe piața națională”.

#BNM #Igor Dodon #rezerve valutare

Trei persoane au murit luni după ce un elicopter privat de taxi aerian s-a prăbușit pe insula greacă Sifnos, din arhipelagul Cicladelor. Victimele, care nu au fost încă identificate, ar fi un cuplu și pilotul aparatului. Elicopterul a explodat și a luat foc în urma impactului, iar autoritățile investighează cauzele accidentului, relatează AFP, EFE și Agerpres.

Serviciul de pompieri din Grecia a anunțat că trei persoane și-au pierdut viața în urma accidentului produs pe mica insulă turistică Sifnos. Potrivit primelor informații, la bordul elicopterului privat se aflau un cuplu și pilotul aparatului. Identitatea victimelor nu a fost deocamdată stabilită.

Locuitori ai insulei care au asistat la accident au declarat presei locale că elicopterul a scos un zgomot neobișnuit înainte de a se prăbuși în zona Tholos, unde se află un mic heliport înconjurat de case răsfirate. În urma prăbușirii s-au produs o explozie și un incendiu.

Focul a fost ulterior stins de pompieri, care au recuperat corpurile celor trei persoane aflate la bord, potrivit postului de radio Skai, transmite Digi24.

Informații contradictorii despre momentul în care s-a produs accidentul

Circumstanțele exacte ale accidentului nu sunt deocamdată clare, iar presa din Grecia prezintă informații diferite cu privire la traseul elicopterului și momentul prăbușirii. Potrivit portalului de știri Ieidiseis, elicopterul decolase de la periferia capitalei Atena și s-a prăbușit în timp ce se apropia de heliportul de pe insula Sifnos.

Ziarul Kathimerini prezintă însă o versiune diferită, potrivit căreia elicopterul s-ar fi prăbușit la numai câteva secunde după ce decolase de pe insulă. Autoritățile investighează cauza accidentului.