Banca Națională a Moldovei (BNM) pune de astăzi în circulație pe teritoriul Republicii Moldova, ca mijloc de plată și în scop numismatic, o monedă metalică de circulație cu caracter comemorativ cu valoarea nominală de 10 lei, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea BNM. Noua monedă este confecționată din oțel, placat cu nichel și alamă, ceea ce îi conferă un aspect bimetalic: argintiu și auriu.

Aversul monedei redă în plan central imaginea stilizată a cifrei „30” în care este încadrată sigla Băncii Naționale a Moldovei și inscripția „ANI”, sus este gravată imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, în arc de cerc – inscripția „BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI” și un element decorativ.

Pe revers, în exergă, urmând circumferința monedei este gravat un element decorativ, în plan central-valoarea nominală „10 LEI” și în partea de sus – anul emisiei „2021″.

Moneda conține monograma din literele „R” și „M” – acronim al denumirii statului – „Republica Moldova”, în imagine latentă.

Aceasta va circula în paralel cu bancnota de 10 lei și moneda metalică cu aceeași valoarea nominală, inclusiv cele cu caracter comemorativ, din emisiunea 2018 – 2020.

Noua monedă completează, în ansamblu, seria monedelor de circulație cu caracter comemorativ, care mai include trei emisiuni de acest gen. Prima monedă a fost emisă de BNM în 2018, când s-au împlinit 25 de ani de la introducerea leului moldovenesc, a doua – în 2019, cu ocazia a trei decenii de la adoptarea legilor despre limba de stat și grafia latină, iar a treia – în anul 2020, fiind dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de stat al Republicii Moldova.

#BNM #circulatie #moneda

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.