Pe lângă producerea vinului gustos, a bucatelor fine și a evenimentelor grandioase, Castel Mimi a avut grijă să formeze și o echipă de profesioniști care se gândesc la viitorul companiei și la impactul ei asupra mediului înconjurător.

Termenul de „sustenabilitate” este tot mai des folosit în ultima perioadă, dar ce înseamnă el mai exact? Ce înseamnă o companie sustenabilă sau un produs sustenabil?

„Deseori este încurcat cu produsele ecologice, organice, bio, însă eu aș defini produsul sustenabil ca fiind acel produs care are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, care nu îi epuizează resursele naturale. Este un produs proiectat să fie prietenos cu mediul încă de la etapa de fabricare și până la final, atunci când este consumat sau folosit. Noi, la vinăria Castel Mimi, ne dorim să devenim cât mai sustenabili, acesta fiind unul dintre obiectivele majore ale companiei.

Mergem cu pași fermi și încrezători în această direcție, iar pentru a ne atinge scopurile, am elaborat o strategie de sustenabilitate pe termen lung. Scopul suprem al acestei strategii e să reușim să integrăm activitatea noastră în natură în așa mod, încât impactul negativ să nu existe, sa fie zero”, explică Adrian Trofim, CEO-ul Castel Mimi.

În 2022, Castel Mimi a finalizat prima etapă a construcției parcului fotovoltaic – care asigură 45% din consumul anual de energie.

„În 5 ani ne dorim să avem o autonomie energetică deplină, ceea ce ne va ajuta să evităm riscurile fluctuației pieței energetice și ne va oferi un avantaj economic, reducând costurile de producere. Astfel vom putea oferi prețuri mai bune clienților noștri. În 2022 am reușit să facem deja două evenimente sustenabile în care toată energia electrică folosită a provenit de la soare. Este vorba despre VinOpera și Ziua vinului la Castel Mimi”, spune Adrian Trofim.

Pentru a deveni independenți energetic, Castel Mimi planifică să implementeze cele mai noi tehnologii de încălzire și de răcire a spațiilor din hotel și restaurant. Pompele de căldură, care folosesc energia geotermală, și panourile fotovoltaice vor contribui la asigurarea acestei independențe. Deși necesită o investiție inițială importantă, acestea oferă beneficii mult mai mari pe termen lung. Hotelul nou Castel Mimi este proiectat de la bun început având la bază ideea eficienței energetice și minimizării impactului negativ asupra mediului. Specialiștii implicați în proiect își îndreaptă atenția spre soluții tehnologice care ne vor ajuta sa obținem acest rezultat.

Un aspect important este și amprenta de carbon pe care o lasă compania, adică diferența de CO2 produs și CO2 consumat. Dioxidul de carbon, cu formula chimică CO2, se produce în urma consumului de gaz, de energie electrică, de carburanți. Sticla, dopul și alte materiale necesare în procesul producerii și îmbutelierii vinului la fel generează emisii de CO2 atunci când sunt produse. Nivelul de CO2 emis poate fi însă redus prin înființarea spațiilor verzi, prin reciclarea materialelor și folosirea surselor alternative de energie.

„La Castel Mimi încercăm să minimizăm amprenta de CO2 prin mai multe metode. Iluminarea o facem exclusiv cu LED-uri, amprenta cărora este de 9 ori mai mică decât a iluminatului standard. Cele 6 hectare pe care este amplasat Castel Mimi sunt iluminate cu peste o mie de becuri de tip LED. Comparativ cu un bec standard, un corp de iluminat LED generează anual cu 70 kg de CO2 mai puțin. Astfel, cele o mie de becuri LED instalate la Castel Mimi ne permit să generăm cu 70 000 kg de CO2 mai puțin în fiecare an. Consider că acesta este un impact pozitiv enorm”, afirmă Adrian Trofim.

Totodată, Castel Mimi promovează transportul cu trenul – acesta fiind considerat mijlocul de transport cu cel mai mic impact asupra amprentei de carbon per pasager. De aceea, pentru unele evenimente organizate la Castel, a fost „pus pe șine”, pe ruta Chișinău – Castel Mimi – Chișinău, un „tren al vinului”, doritorii având opțiunea de a renunța la mașinile personale și de a se deplasa într-un mod mai ecologic cu trenul.

Crearea spațiilor verzi a fost mereu un obiectiv pentru echipa Castel Mimi. Peste 10 mii de copaci și plante au fost sădite pe teritoriul Castelului și în satele Bulboaca și Speia.

O altă metodă de reducere a emisiilor de CO2 este aplicată asupra exportului vinurilor Castel Mimi. Logistica este un producător foarte mare de CO2, iar efectul se răsfrânge asupra fiecărei sticle de vin exportate. De aceea, promovăm întotdeauna sticla ușoară și fugim de sticlele grele, pentru că orice camion are o limită de greutate pe care o poate duce. Cu cât mai multe sticle se încadrează în aceste limite, cu atât mai puțin CO2 per sticlă este produs de către transport.

„Am învățat asta de la țările nordice. Pentru a exporta către Suedia și alte tari, trebuie să respectăm anumite standarde: sticlă ușoară, dop de aluminiu „screw cap”, cutia de 12 sticle. Aceste cerințe au drept scop diminuarea CO2-ului produs de către logistică, dar și pentru a face posibilă ulterior sortarea pentru reciclare”, explică CEO-ul Castel Mimi, Adrian Trofim.

Reciclarea reprezintă un capitol aparte, extrem de important și el. Castel Mimi evită la maximum utilizarea plasticului. Astfel, vesela din plastic nu este folosită nici în restaurant, nici pentru evenimentele în aer liber și nici pentru mâncarea luată la pachet. La toate evenimentele sunt oferite doar pahare din sticlă, care, în caz că se sparg, sunt duse la reciclare. Aceeași metodă se aplică pentru sticlele goale. Cartonul și hârtia sunt și ele sortate și transportate la centrul de reciclare, la fel ca și plasticul.

„Pe lângă sortarea sticlei, plasticului și hârtiei, noi am fost și mai ingenioși la acest subiect. Paleții vechi devin mobilier, butoaiele folosite devin veselă sau piese de decor. Încercăm să nu ne impunem limite în creativitate. Acum planificăm să instalăm și un colector de deșeuri organice, să le transformăm în compost și să-l folosim ca îngrășământ natural pentru gradina noastră și pentru plantația de viță-de-vie”, afirmă Adrian Trofim.

Pe lângă reducerea amprentei de carbon și asigurarea autonomiei energetice, Castel Mimi are ca scop să schimbe treptat managementul viței-de-vie spre diminuarea impactului negativ asupra mediului.

„Vița-de-vie organică este un obiectiv de importanță majoră. Cu pași mici, dar fermi, putem obține acest lucru. Am selectat o suprafață de 7 ha pe care am hotărât să o cultivăm cu plantații organice. În câțiva ani vom avea primul vin organic. Toate lucrările efectuate în vița-de-vie au ca scop să diminueze impactul asupra naturii. Acest scop poate fi atins prin optimizarea lucrărilor. Dacă este procurat un tractor nou, acesta trebuie să fie utilat în așa mod, încât să poată face mai multe operațiuni în vița-de-vie. Această optimizare ne oferă nu doar o diminuare a impactului negativ asupra mediului, dar și un cost de producere a strugurilor mai mic. Utilizarea instalațiilor de prognozare a unui mediu avantajos de dezvoltare a bolilor în vița-de-vie ne ajută să fim cât mai eficienți în stropiri. Informația este cea mai puternică resursă în ziua de astăzi. Fiind mereu informat despre noile tehnologii îți poți crea o strategie și un plan de acțiuni pentru a dezvolta o afacere sustenabilă. Implementând aceste tehnologii noi obții atât beneficii economice, cât și un impact pozitiv asupra mediului pe termen lung”, concluzionează Adrian Trofim, CEO-ul Castel Mimi.

#Adrian Trofim #castel mimi #sustenabilitate

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.