Misiunea NATO în Kosovo, KFOR, a refuzat o cerere a guvernului sârb de a trimite până la 1.000 de polițiști și militari în Kosovo, în urma unui val de ciocniri între sârbi și autoritățile kosovare, a declarat duminică, 8 ianuarie curent, președintele Aleksandar Vucic.

Fosta provincie sârbă Kosovo și-a declarat independența în 2008, în urma războiului din 1998-1999, în timpul căruia NATO a bombardat Rump-Yugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru, pentru a proteja Kosovo, cu majoritate albaneză.

„Ei (KFOR) au răspuns că ei consideră că nu este nevoie de întoarcerea armatei sârbe în Kosovo… citând rezoluția Națiunilor Unite care aprobă mandatul lor în Kosovo”, a declarat Vucic din Serbia într-un interviu acordat televiziunii private Pink.

Luna trecută, pentru prima dată de la sfârșitul războiului, Serbia a solicitat desfășurarea de trupe în Kosovo în timpul unui val de ciocniri între autoritățile kosovare și sârbii din regiunea nordică, unde aceștia sunt majoritari.

Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU prevede că Serbia poate fi autorizată, dacă este aprobată de KFOR, să își staționeze personalul la punctele de trecere a frontierei, în locurile religioase ale creștinilor ortodocși și în zonele cu majoritate sârbă.

Vucic a criticat KFOR pentru că a informat Serbia despre decizia sa în ajunul Crăciunului creștin-ortodox, după ce poliția kosovară a arestat un soldat aflat în afara serviciului, suspectat că a împușcat și rănit doi tineri sârbi în apropiere de orașul Shterpce.

Autoritățile din Kosovo au condamnat incidentul.

Poliția a declarat că ambele victime, în vârstă de 11 și 21 de ani, au fost transportate la spital și că rănile lor nu le pun viața în pericol.

Presa sârbă a relatat că un alt tânăr ar fi fost atacat și bătut de un grup de albanezi sâmbătă dimineața devreme, în timp ce se întorcea de la slujba de la biserică.

Oficialii sârbi au catalogat incidentele drept „acte teroriste”, spunând că acestea demonstrează că sârbii nu sunt doriți în Kosovo și au anunțat proteste în Shterpce duminică.

Organizațiile internaționale au condamnat atacurile, care se așteaptă să adâncească neîncrederea între etnicii albanezi majoritari și cei aproximativ 100.000 de etnici sârbi care trăiesc în Kosovo. Jumătate dintre aceștia locuiesc în nord și majoritatea refuză să recunoască independența Kosovo.

Cealaltă jumătate locuiește în alte părți ale țării, cum ar fi Shterpce, iar majoritatea recunosc guvernul de la Pristina și participă la viața politică.

#Aleksandar Vucic #Kosovo #NATO #Serbia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.