Situația din Republica Moldova depinde mult de modul în care vor evolua lucrurile pe frontul ucrainean, de cât de mult vor reuși ucrainenii să împingă trupele ruse de pe teritoriul său și cât de grele vor fi pierderile rușilor pe câmpul de luptă. Rezistența ucrainenilor și situația actuală arată că Rusia nu poate câștiga acest război. Opinia aparține istoricului Octavian Țîcu și a fost expusă în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, informeză jurnal.md.

„Nimeni n-a câștigat împotriva unei forțe unite a democrațiilor occidentale, mai ales în condițiile în care Rusia acum este singură. Chiar și aliații ei tradiționali foarte greu se decid să o susțină. De frontul ucrainean va depinde și situația noastră. Ce va reuși Ucraina să elimine, cât va reuși să împingă rușii de pe teritoriul său și cât de grele vor fi pierderile rușilor pe câmpul de luptă – asta va conta nu doar pentru moralul armatei ucrainene, pentru situația noastră, dar și pentru clătinarea regimului putinist” a spus Octavian Țîcu.

Întrebat cum ar putea fi soluționată în actualele circumstanțe problema transnistreană, deputatul Lilian Carp a menționat că soluționarea diferendului depinde foarte mult de modul cum se va încheia războiul din Ucraina.

În cei 30 de ani problema transnistreană trebuia soluționată în formatul 5+2, care însă de-a lungul anilor nu a propus nicio soluție. Acum Rusia și Ucraina, părți în acest format, sunt în război.

„Acest format de negocieri de fapt nu mai este funcțional și cred că nici după încheierea războiului nu va mai fi valabil. Trebuie să găsim o altă modalitate de soluționare a acestei probleme. Mult contează de modul cum se va încheia războiul. Problema transnistreană ar putea fi la pachet cu problema ucraineană la încheierea unui acord de pace la nivel înternațional, trebuie să înțelegem acest lucru”.

Deputatul a mai adăugat că la momentul actual autoritățile întreprind măsuri pentru a descuraja separatismul din stânga Nistrului, unde totusi există trupe militare ruse și un depozit cu peste 19 mii de tone de muniții.

Deși în acest moment suntem în spatele scutului ucrainean, nu poate fi ignorat riscul prezenței acestei armate pe teritoriul enclavei din stânga Nistrului.

„Ceea ce putem face noi acum e să modernizăm armata care timp de 30 de ani de zile nu a avut măcar capacitatea să-și cumpere gloanțe. Trebuie să avem o armată modernă, bine dotată, care ar descuraja orice gând a lor de a mai redeschide vreodată acest conflict”, a spus deputatul.

Amintim în context că Armata Națională a Republicii Moldova a recepționat un lot de transportoare blindate „Piranha” din partea Guvernului Republicii Federale Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primele blindate au sosit în Republica Moldova marți, 10 ianuarie, iar astăzi au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Chișinău. Tehnica este recepționată în contextul realizării obiectivului de modernizare a Armatei Naționale și în baza Aranjamentului semnat între Ministerul Apărării și partea germană în luna octombrie 2022.

#Armata Natioanala #blindate #Octavian Ticu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.