Sprijinul oferit Ucrainei de Polonia și Lituania poate însemna că și alte țări le vor urma exemplul, a declarat Vladimir Zelenski, după ce președintele polonez a declarat că Varșovia va oferi tancuri Leopard Kievului, relatează Reuters.

„Polonia și Lituania pot începe strategic pașii privind obținerea de tancuri (Leopard) pentru Ucraina. Cineva trebuie să dea întotdeauna un exemplu acest pas ne poate ajuta, în sensul că alte țări vor merge pe urmele Poloniei și Lituaniei”, a declarat Zelenski pentru postul de stat polonez TVP Info.

Zelenski a declarat acestea la o zi după o întâlnire cu președintele polonez Andrzej Duda și președintele lituanian Gitanas Nauseda. Duda a spus că Polonia va transfera tancuri Leopard Ucrainei, în timp ce Nauseda a spus că Lituania va furniza arme antiaeriene și muniție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vicecancelarul german Robert Habeck a spus joi că Germania nu ar trebui să stea în calea sprijinului militar al altor țări pentru Ucraina, referindu-se la eforturile poloneze de a trimite Ucrainei tancuri de luptă Leopard construite în Germania.

„Germania nu ar trebui să stea în calea altor țări care iau decizii de sprijinire a Ucrainei, indiferent de deciziile pe care le ia Germania”, a spus Habeck la Berlin, ca răspuns la întrebarea unui reporter cu privire la inițiativă.

#arme #discursul lui Zelenski #munitie #Polonia

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.