Preşedintele american Joe Biden l-a primit vineri la Casa Albă pe prim-ministrul japonez Fumio Kishida, salutând puterea alianţei lor şi rolul sporit pe care Japonia intenţionează să-l joace în menţinerea stabilităţii în regiunea Asia-Pacific.

„Vreau să fiu foarte clar: Statele Unite sunt pe deplin, hotărât şi total angajate în această alianţă şi, mai important, în apărarea Japoniei”, a declarat preşedintele american în Biroul Oval, salutând din nou creşterea istorică a bugetul militar şi noua strategie de securitate ale Japoniei.

„Sunteţi un lider adevărat şi un prieten adevărat”, a subliniat preşedintele american, citat de AFP, potrivit Agerpres.

La rândul său, prim-ministrul japonez a evidenţiat nouă doctrină a apărării adoptată în decembrie, care prevede o creştere masivă a bugetului apărării. Acest lucru ar trebui „să aducă beneficii capacităţilor noastre de descurajare şi de ripostă”, a spus Fumio Kishida.

Este prima vizită la Washington a premierul Kishida, a cărui ţară deţine preşedinţia G7 anul acesta. Vizita la Washington a premierul nipon încheie un turneu intens în Europa şi America de Nord (Franţa, Italia, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite).

Pe agenda discuţiilor cu liderul de la Casa Albă s-au aflat şi alte subiecte, precum războiul din Ucraina, consolidarea relaţiei bilaterale, precum şi probleme legate de economie şi tehnologie, în contextul în care Washingtonul face presiuni pentru restricţii mai puternice asupra exporturilor de semiconductori din China.

Apărarea spaţială, planificata desfăşurare suplimentară de puşcaşi marini pe insula Okinawa şi un acord militar cu Londra: Japonia arată noi ambiţii în faţa Chinei, pe care Tokio o consideră acum ca reprezentând o „provocare strategică fără precedent” pentru securitatea sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Japonia a anunţat în decembrie o revizuire a doctrinei sale de apărare, care prevede aproape o dublare a cheltuielilor militare pentru a le aduce la 2% din PIB-ul naţional până în 2027.

De asemenea, Japonia intenţionează să se doteze cu o „capacitate de contraatac” prin achiziţionarea de rachete cu rază mai lungă de acţiune, o schimbare majoră pentru această ţară a cărei Constituţie pacifistă adoptată după cel de-al doilea război mondial interzice intrarea în război.

În cadrul unei întrevederi miercuri la Washington, şefii diplomaţiei şi apărării din SUA şi Japonia au convenit să extindă în mod explicit tratatul de securitate nipono-american la domeniul spaţial şi au anunţat desfăşurarea până în 2025 a unei forţe de reacţie rapidă a puşcaşilor marini în Okinawa, cel mai apropiat teritoriu japonez de Taiwan şi de China continentală.

Prim-ministrul japonez urma să mai semneze vineri un acord-cadru în domeniul cooperării spaţiale cu NASA.

#Casa Alba #Fumio Kishida #Joe Biden

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.