Odată cu evoluția rapidă a sistemelor de chatbot AI precum Chat-GPT, VALL-E și BlenderBot 3 și abilitățile lor tot mai mari de a genera text la egalitate cu scriitorii umani, roboții care vin să-ți ia meseria o amenințare viabilă.

La CNET, se pare că deja se întâmplă.

The Byte a raportat că popularul site tehnologic pare să fi folosit „tehnologie de automatizare” pentru a produce o serie de postări explicative financiare începând din noiembrie 2022, sub autoritatea CNET Money Staff. Numai după ce dai clic pe linia de referință, site-ul dezvăluie că „acest articol a fost generat folosind tehnologia de automatizare și a fost editat și verificat cu atenție de către un editor din personalul nostru editorial”.

Agentul de marketing online Gael Breton a semnalat pentru prima dată conținutul pe Twitter. În total, site-ul de tehnologie a produs 73 de astfel de postări din noiembrie anul trecut pe diferite subiecte precum „Ce este Zelle și cum funcționează?” Deoarece știrile despre activitățile sale au apărut la începutul zilei, CNET a eliminat ulterior pagina bio CNET Money Staff și a eliminat „Personalul” din numeroase postări pe care le scrisese.

Utilizarea generatoarelor de text nu este în prezent o practică larg răspândită în sfera jurnalistică, dar publicații precum Associated Press și Washington Post le-au folosit pentru diverse sarcini de redactare de nivel scăzut – acesta din urmă utilizându-le pentru a scrie despre fotbalul din liceu sau despre alt eveniment fără importanță, Olimpiada de la Rio. Dar, în mod normal, atunci când o publicație face o schimbare fundamentală în operațiunile redacției sale, cum ar fi acesta, de obicei se trimite un comunicat de presă sau se face un anunț pe rețele sociale, orice

Diferența de calitate între sistemul CNET și AP este una puternică. Sistemul AP este un sistem rudimentar bazat pe introducerea unor date clare într-un sistem pre-formatat pentru postări zilnice și alte sarcini jurnalistice extrem de repetitive. Sistemul CNET, pe de altă parte, pare a fi mult mai capabil, capabil să compună postări explicative de lungă durată despre concepte financiare complexe – foarte departe de AP.

#Inteligență Artificială #jurnaliști #roboti

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.