Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

De ce este starea de tristețe inexplicabilă specifică lunii ianuarie. Află motivul

16 Ian. 2023, 21:11
 // Categoria: Life // Autor:  Ursu Ana
16 Ian. 2023, 21:11 // Life //  Ursu Ana

Sărbătorile de iarnă sunt evenimente încărcate de o semnificaţie aparte şi deseori zilele care le urmează activează răni și care pun presiune pe fiecare dintre noi şi pot atrage stres şi nemulţumiri, spune medicul psihiatru Petronela Nechita.

„Imaginea pe care o promovează mass-media referitor la modalitatea în care sunt sărbătorite Crăciunul şi Anul Nou nu corespunde cu realitatea actuală. Începând cu mijlocul lunii decembrie, intrăm în acea stare specifică sărbătorilor de iarnă, rutina noastră se schimbă, mintea zboară la vacanţă, ne implicăm în activităţi plăcute, oferim cadouri, după care, la începutul lunii ianuarie, revenim la o normalitate de zi cu zi, la responsabilităţile anterioare sărbătorilor”, a declarat pentru AGERPRES dr. Petronela Nechita, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.

Psihiatrul ieşean atrage atenţia că, în timp ce unii dintre noi au trăit la intensitate maximă sărbătorile din luna decembrie – ianuarie şi încă au o stare de bine, pentru alţii această perioadă înseamnă tristeţe, anxietate şi chiar depresie.

„Cei care au pierdut pe cineva drag, mai ales în ultimii 2-3 ani de pandemie, cei care se confruntă cu probleme financiare şi nu îşi pot permite cadouri pentru membrii familiei sau cei pe care îi îndrăgesc, cei care se află într-un proces de separare sau divorţ, sau cei care au membrii familiei departe de casă, cum ar fi, de exemplu, la muncă în străinătate, de obicei resping perioada sărbătorilor şi ajung să se izoleze de ceilalţi”, a arătat dr. Petronela Nechita.

Starea de tristeţe nejustificată şi greu de gestionat, susţine psihiatrul ieşean, este specifică lunii ianuarie şi poate varia în intensitate şi durată.

„Să nu uităm că tot în luna ianuarie este o zi ‘lunea tristă’, socotită cea mai deprimantă zi a anului. Aşadar, din 2005 până în prezent, cea de-a treia zi de luni din ianuarie este numită ‘Blue Monday’ şi este considerată cea mai tristă zi din an, pentru că factori precum condiţiile meteorologice sau nivelul datoriilor acumulate contribuie la o stare de deprimare. La toate acestea, în perioada 2022 – 2023 se adaugă condiţiile speciale de pandemie şi război, factori negativi”, a afirmat dr. Petronela Nechita.

Dar, susţine aceasta, pe lângă aspectul legat de sărbători, starea de dispoziţie mai poate fi influenţată şi de anotimp.

„Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este favorizată de temperaturile scăzute şi zilele scurte, acestea permiţând o expunere insuficientă la lumină. Cel mai adesea, în această perioadă a anului, plecăm la muncă de acasă pe întuneric şi ne întoarcem tot pe întuneric. Ştim cu toţii că lumina soarelui contribuie la creşterea nivelului serotoninei şi al vitaminei D. Atunci când nu beneficiem suficient de lumina solară, când aceasta este scăzută, apar stările depresive. De aceea, incidenţa depresiei în ţările cu o climă rece este mai ridicată”, a explicat medicul psihiatru.

Petronela Nechita a precizat că este foarte important ca la început de an să ne facem planuri pentru noul an, să stabilim câteva obiective pe care să le respectăm în 2023.

„E important să ne propunem să mâncăm sănătos, să respectăm orele de somn – regula celor 3 de 8: adică opt ore de somn, opt ore de muncă, opt ore de relaxare. La fel de important este să facem sport, să fim activi fizic. Un obiectiv important pentru anul 2023 este ca sănătatea noastră să fie o prioritate”, a adăugat dr. Petronela Nechita de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.

Ea a menţionat că modalităţile simple de combatere a stărilor de tristeţe, ce sunt la îndemâna tuturor, sunt exerciţiile fizice regulate, activităţile relaxante, dieta echilibrată, solicitare de sprijin emoţional de la rude sau prieteni, practicarea recunoştinţei, somnul odihnitor, reorganizarea programului zilnic, scriea agerpres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking