Un autocar în care se aflau 52 de români, adulți și copii, s-a răsturnat, luni, pe autostrada A13 din Padova (Italia). Nu s-au înregistrat victime, dar mai multe persoane au fost transportate la spital, informează news.ro.

Autocarul plecase din Roma spre România. 22 de persoane au fost transportate la spital, dintre care una este în stare gravă.

Ca urmare a accidentului, traficul pe autostrada A13 Bologna-Padova a fost blocat mai multe ore.

La fața locului au sosit ambulanțe de la Padova și Veneția.

Comandantul poliției rutiere, Gianfranco Marturano, a declarat că urmează să fie clarificate cauzele accidentului, conform ilgazzettino.it.

El a precizat că autocarul spre îndrepta spre Veneția, iar pe rampa de accelerare pentru a reveni pe autostradă, șoferul a pierdut controlul autovehicului. Șoferul a fost testat penru consumul de alcool, iar testul a fost negativ.

„Pe acea porțiune de drum viteza permisă este de 40 km/h așa că mergem să verificăm viteza pe care o avea și motivul pentru care a ratat complet manevra. Vom verifica, de asemenea, timpii de conducere și de odihnă. Chiar ar fi putut fi mult mai rău.”, a spus Marturano.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accident #autocar #Italia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.