Sărbătorile de iarnă sunt evenimente încărcate de o semnificaţie aparte şi deseori zilele care le urmează activează răni și care pun presiune pe fiecare dintre noi şi pot atrage stres şi nemulţumiri, spune medicul psihiatru Petronela Nechita.
„Imaginea pe care o promovează mass-media referitor la modalitatea în care sunt sărbătorite Crăciunul şi Anul Nou nu corespunde cu realitatea actuală. Începând cu mijlocul lunii decembrie, intrăm în acea stare specifică sărbătorilor de iarnă, rutina noastră se schimbă, mintea zboară la vacanţă, ne implicăm în activităţi plăcute, oferim cadouri, după care, la începutul lunii ianuarie, revenim la o normalitate de zi cu zi, la responsabilităţile anterioare sărbătorilor”, a declarat pentru AGERPRES dr. Petronela Nechita, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Psihiatrul ieşean atrage atenţia că, în timp ce unii dintre noi au trăit la intensitate maximă sărbătorile din luna decembrie – ianuarie şi încă au o stare de bine, pentru alţii această perioadă înseamnă tristeţe, anxietate şi chiar depresie.
„Cei care au pierdut pe cineva drag, mai ales în ultimii 2-3 ani de pandemie, cei care se confruntă cu probleme financiare şi nu îşi pot permite cadouri pentru membrii familiei sau cei pe care îi îndrăgesc, cei care se află într-un proces de separare sau divorţ, sau cei care au membrii familiei departe de casă, cum ar fi, de exemplu, la muncă în străinătate, de obicei resping perioada sărbătorilor şi ajung să se izoleze de ceilalţi”, a arătat dr. Petronela Nechita.
Starea de tristeţe nejustificată şi greu de gestionat, susţine psihiatrul ieşean, este specifică lunii ianuarie şi poate varia în intensitate şi durată.
„Să nu uităm că tot în luna ianuarie este o zi ‘lunea tristă’, socotită cea mai deprimantă zi a anului. Aşadar, din 2005 până în prezent, cea de-a treia zi de luni din ianuarie este numită ‘Blue Monday’ şi este considerată cea mai tristă zi din an, pentru că factori precum condiţiile meteorologice sau nivelul datoriilor acumulate contribuie la o stare de deprimare. La toate acestea, în perioada 2022 – 2023 se adaugă condiţiile speciale de pandemie şi război, factori negativi”, a afirmat dr. Petronela Nechita.
Dar, susţine aceasta, pe lângă aspectul legat de sărbători, starea de dispoziţie mai poate fi influenţată şi de anotimp.
„Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este favorizată de temperaturile scăzute şi zilele scurte, acestea permiţând o expunere insuficientă la lumină. Cel mai adesea, în această perioadă a anului, plecăm la muncă de acasă pe întuneric şi ne întoarcem tot pe întuneric. Ştim cu toţii că lumina soarelui contribuie la creşterea nivelului serotoninei şi al vitaminei D. Atunci când nu beneficiem suficient de lumina solară, când aceasta este scăzută, apar stările depresive. De aceea, incidenţa depresiei în ţările cu o climă rece este mai ridicată”, a explicat medicul psihiatru.
Petronela Nechita a precizat că este foarte important ca la început de an să ne facem planuri pentru noul an, să stabilim câteva obiective pe care să le respectăm în 2023.
„E important să ne propunem să mâncăm sănătos, să respectăm orele de somn – regula celor 3 de 8: adică opt ore de somn, opt ore de muncă, opt ore de relaxare. La fel de important este să facem sport, să fim activi fizic. Un obiectiv important pentru anul 2023 este ca sănătatea noastră să fie o prioritate”, a adăugat dr. Petronela Nechita de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Ea a menţionat că modalităţile simple de combatere a stărilor de tristeţe, ce sunt la îndemâna tuturor, sunt exerciţiile fizice regulate, activităţile relaxante, dieta echilibrată, solicitare de sprijin emoţional de la rude sau prieteni, practicarea recunoştinţei, somnul odihnitor, reorganizarea programului zilnic, scriea agerpres.
