Deși antibioticele constituie una dintre cele mai mari descoperiri medicale, prescrierea lor în exces a ajuns să conducă la dezvoltarea unor bacterii care nu răspund la tratament. Ele sunt folosite pentru a trata infecțiile bacteriene precum pneumonia sau infecțiile de tract urinar și nu ajută la tratarea infecțiilor virale precum banala răceală sau gripa. Într-un video publicat pe rețele de socializare, medicul pediatru Dorina Agachi atrage atenția asupra consecințelor pe care le poate avea antibioticul asupra organismului copilului.

„Sunt indignată de ceea ce se întâmplă pentru că am un mesaj foarte radical-Stop antibiotic în terapie eronată. Stop gândirii de genul, îi dau antibiotic să nu se întâmple. Acele pneumonii etc să nu credeți că dacă îi dați astăzi antibiotic ele nu se vor întâmpla. Tot ce are să evolueze, va evolua. Și momentul în care vă temeți să nu se întâmple, este în maxim 5-10% sau poate și mai puțin. Dar dacă copilul este printre cei 90% care nu va avea nevoie de antibiotic, nu va face acea infecție bacteriană”, a spus Dorina Agachi.

Utilizarea excesivă și neadecvată a medicamentelor antibiotice a favorizat apariția fenomenului de rezistență, fiind necesare măsuri urgente de combatere. Medicul pediatru susține că din cauza unor frici ale părinților are de suferit copilul.

„Avem tot mai mulți copii cu antibiotico-rezistență, pseudomonos, situații de infecție bacteriană care nu mai reacționează la nici un antibiotic. Și se întâmplă acest lucru doar din cauza acestei grăbiri, frici neîntemeiate. Părinți, există laborator, să faci simplu o analiză de sânge și să îți dai seama dacă copilul este la un risc de a complica și necesita antibiotic. Nu credeți că antibioticul este sursa prin care se rezolvă toate întrebările și dacă îi dau copilului această pastiluță magică gata stau liniștită. Nu! Infecțiile virale nu au nevoie de antibiotic. Infecțiile virale îmbibate cu antibiotic înseamnă doar un singur rezultat- imunosuprese, antibiotico-rezistență. Haideți să fim raționali și chiar dacă primim această indicație să mai calculăm până dozăm acest antibiotic copiilor”, adaugă medicul pediatru.

Există câțiva pași simpli care pot fi urmați de orice persoană pentru a preveni apariția rezistenței la antibiotice. Pasul primar presupune conștientizarea cu privire la greșelile și ideile preconcepute legate de antibiotice.

#antibiotice #Dorina Agachi #infectii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.