Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua și în acest an să supravegheze cu prudență activitatea băncilor licențiate pentru a le menține bine capitalizate și stabile. Aceasta în condițiile în care sistemul bancar autohton a încheiat anul 2022 cu rezultate financiare bune, băncile menținând toți indicatorii prudențiali peste limitele reglementate.

Astfel, prioritățile stabilite pentru anul 2023 se referă la menținerea unui nivel adecvat de active lichide; identificarea și gestionarea adecvată a riscului de credit; prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului; aplicabilitatea testărilor la stres interne și gradul lor de corespundere cu condițiile macroeconomice; evaluarea și soluționarea vulnerabilităților aferente sistemelor de plăți și serviciilor de plată și altele.

Eforturile Băncii Naționale se vor axa pe acțiunile întreprinse în contextul tendințelor de digitalizare a serviciilor de plată și modernizării sistemului automatizat de plăți interbancare, precum și implementării în viitorul apropiat a schemei de plăți instant. Totodată, BNM se va asigura că băncile își testează efectiv planurile pentru continuitatea activității și demonstrează capacitatea de a susține reziliența băncii pentru toate operațiunile desfășurate.

În anul 2022, preocupările de bază ale Băncii Naționale a Moldovei au fost gestionarea eficientă a efectelor imediate ale războiului din Ucraina, precum și ale celor cauzate de inflație și pandemia COVID-19. Astfel, în pofida factorilor externi negativi, indicatorii sectorului bancar s-au încadrat peste limitele reglementate, reflectând, în acest mod, reziliența sectorului ca urmare a reformelor din ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banci #BNM #prioritati #supraveghere

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.