Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, vorbind la Forumul Economic de la Davos, și-a amintit de cântecul „Vor oare rușii războaie?”, având în vedere că ar fi rezolvarea situației din jurul Ucrainei ar fi o veste grozavă pentru economia mondială. A menționat că majoritatea rușilor s-au opus dintotdeauna conflictelor. Ea a cerut o revenire la negocieri cât mai curând posibil.

Georgieva a numit războiul din Ucraina „terifiant” și și-a amintit despre anii 1990 când lucra la Moscova la Banca Mondială.

„Și în momentul în care rușii au fost întrebați cine se consideră ei, majoritatea a răspuns: europeni. Chiar și cei care locuiesc în partea asiatică a Rusiei”, a spus ea. Apoi: „Când le puneți rușilor această întrebare acum, ei vor răspunde: suntem diferiți, suntem diferiți de restul lumii”.

În opinia ei, ar fi trebuit depuse mai multe eforturi pentru a integra Rusia și oamenii săi în comunitatea mondială.

„Există un cântec rusesc celebru – „Vor oare rușii războaie?”. Iar mesajul principal al acestui cântec este nu, ei nu vor. Atunci de ce s-a întâmplat acest lucru și cum putem pune capăt? Până și Războiul de o sută de ani s-a încheiat la masa negocierilor și, cu cât găsim mai repede o modalitate de a pune capăt acestui război teribil, cu atât mai bine pentru toată lumea. Și, desigur, va fi o veste grozavă pentru economia globală”, a spus Georgieva.

Georgieva a menționat că atunci când populația unei țări susține o politică care nu corespunde intereselor sale, lumea ar trebui să se gândească la asta. Ea a adăugat că este îngrijorată că din cauza luptei din Ucraina, toți rușii au fost „puși într-o oală”.

„Trebuie să fii atent cu asta. Există atât de mulți ruși minunați și inteligenți care nu sunt de acord cu această politică. Unii dintre ei sunt acum în Polonia sau Finlanda. Lumea trebuie să fie unită de umanitate, trebuie să înțelegem cum depindem unii de alții. În general, nu suntem atât de diferiți, toți facem parte din umanitate”, a subliniat ea.

Kristalina Georgieva s-a născut la Sofia, Bulgaria, în 1953. În 1976 a absolvit Institutul Karl Marx (acum Universitatea de Economie Națională și Mondială din Sofia) cu o diplomă în economie politică și sociologie. Ea a studiat, de asemenea, economie la London School of Economics, University of the South Pacific (Fiji) și Australian National University. În 1993, a început să lucreze la Banca Mondială. Din 2004 până în 2007, a fost șef al Departamentului Rusia, iar în martie 2008 a devenit vicepreședinte al Băncii Mondiale.

În 2007, a primit Ordinul Prieteniei pentru marea sa contribuție la consolidarea cooperării dintre Federația Rusă și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În 2010, a preluat funcția de membru al Comisiei Europene, dar în 2016 și-a dat demisia pentru a ocupa funcția de director executiv al băncii. Ea a candidat și pentru postul de șef al ONU, dar a pierdut în fața actualului secretar general António Guterres. Pe 25 septembrie 2019, Georgieva a fost aleasă în funcția de director general al FMI.

#Davos #Kristalina Georgieva #Rusia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.