Republica Moldova a obținut accesul la 27 milioane de dolari în urma evaluării Consiliului de directori de la FMI a programului de 40 de luni.

Suma totală debursată în cadrul programului cu FMI va atinge 206,6 milioane de DST, echivalentul a 275 milioane de dolari SUA.

„Moldova se va confrunta în continuare cu numeroase provocări. Prognozăm o contractare a economiei cu 1,5 la sută în anul 2022, urmată de o restabilire modestă de 1,5 la sută în anul 2023, urmare a impactului de lungă durată al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și înrăutățirii perspectivelor economice pentru principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației a fost atins deja. În luna noiembrie, inflația încă era înaltă, atingând nivelul de 31,4 la sută (comparativ cu anul precedent). Conform prognozei, în anul 2023 deficitul bugetar va crește până la 6 la sută din PIB, reflectând impactul măsurilor de politici menite să tempereze gravitatea crizei în sectorul energetic și înrăutățirii nivelul de trai, iar deficitul contului curent va fi afectat în continuare de costurile mai înalte ale importului de resurse energetice. Riscul ca evoluția economică să fie afectată este înalt și persistent, inclusiv riscul de escaladare a războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Totuși, în pofida mediului dificil, programul Republicii Moldova cu FMI se implementează în continuare cu fermitate, fiind realizate cu succes angajamente de program importante în domeniile guvernanței bugetare și financiare, dar și ceea ce ține de reformarea sectorului întreprinderilor de stat”, se arată în mesajul fondului.

Mai multe citește ăe BANI.MD

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FMI #MoldovaI-FMI #Program FMI

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.