Pe harta reformei administrativ-teritoriale, prezentată de Guvern la începutul lui octombrie, malul stâng al Nistrului apare hașurat, notează avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX. Reprezentatul organizației non-guvernamentale scrie într-un editorial că Biroul Național de Statistică (BNS) nu include raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender în datele pe care le face publice.

Deși în statistici sunt ignorați, în Registrul de Stat al Populației sunt trecuți 366.830 de oameni cu domiciliul în stânga Nistrului și în Bender. Dintre ei, 359.867 au cetățenia Republicii Moldova.

În context, avocatul cere ca în legea privind fondul de convergență să se regăsească un articol care va ține de obligația Biroului Național de Statistică să publice anual date despre populația și nivelul de trai din stânga Nistrului și din municipiul Bender.

„Pentru asta nu sunt necesare anchete noi. Datele există în registrul populației, la Casa Națională de Asigurări Sociale, la Compania Națională de Asigurări în Medicină și la Serviciul Fiscal de Stat. BNS lucrează deja cu date administrative, în baza Legii nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială și a programului anual de lucrări statistice aprobat de Guvern. Fără acest tabel, banii fondului se vor împărți după impresie, iar auditul va verifica doar intenții”, notează Vadim Vieru.

Expertul menționează numărul de persoane care beneficiază de protecție socială, lucrează sau dețin poliți de asigurare medicală eliberată de autoritățile constituționale.

„Între timp, oamenii trec Nistrul mai repede decât instituțiile. În primul semestru din 2026, statul a plătit cetățenilor săi din regiune, din bugetul asigurărilor sociale de stat, prestații de 76,3 milioane de lei. În aceeași perioadă din 2025, suma era de 27,6 milioane. Numărul beneficiarilor a crescut de la 2.752 la 8.016. La 30 iunie 2026, 82.325 de locuitori ai regiunii aveau asigurare medicală pe malul drept, față de 27.840 cu un an înainte. Aceste cifre vin din comunicatele Biroului politici de reintegrare. Niciuna nu are un rând într-un tabel BNS”, afirmă avocatul.

Biroul politici de reintegrare, cu date de la Serviciul Fiscal de Stat, a raportat 23.029 de angajați oficiali în primul semestru din 2026, față de 13.810 cu un an înainte, mai notează Vadim Vieru.

„Malul stâng sărăcește. Administrația de la Tiraspol a anunțat că, în primele opt luni ale anului, producția industrială a fost cu 25% sub nivelul din 2024, iar exporturile au scăzut cu încă 17% față de 2025. Analiștii estimează pensia medie de acolo la circa 1900 de lei. BNS a calculat pentru 2025 un minim de existență al pensionarilor de 2543,4 lei. Minimul de existență este suma lunară de care un om are nevoie pentru traiul de bază. Pensia minimă pentru limită de vârstă pe malul drept era, la 1 ianuarie 2026, de 3.55,7 lei. Pensia medie din stânga Nistrului acoperă deci cam 75% din acest minim. Pe malul drept, chiar pensia minimă îl depășește cu 20%. Comparația folosește etalonul malului drept, fiindcă BNS nu calculează un minim de existență pentru malul stâng. Salariul mediu de pe malul drept, de 16.895,7 lei în trimestrul al doilea, explică de ce crește numărul angajaților veniți de acolo”, afirmă juristul.

Editorialul integral poate fi citit AICI.

#BNS #Promo-Lex #statistici #transnistreni #Vadim Vieru

Doar aproximativ 20 dintre cele 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat, aflate în prezent în activitate, înregistrează profit. Declarația a fost făcută de șeful Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, care susține că această situație reflectă problemele acumulate de-a lungul anilor în gestionarea patrimoniului public, transmite IPN.

Potrivit șefului APP, statul gestionează în total 168 de entități, însă mai puțin de jumătate sunt active. Restul se află în proces de lichidare sau insolvabilitate ori sunt inactive.

„Avem în total 168 de întreprinderi, dintre care 76 de întreprinderi și societăți pe acțiuni cu capital de stat sunt active. Restul sunt în proces de lichidare, de insolvabilitate sau sunt inactive. Profit din cele 76 de întreprinderi aduc aproximativ 20. Este foarte puțin. Acest lucru este rezultatul a zeci de ani de ineficiență”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Realitatea TV.

Oficialul a vorbit și despre remunerarea membrilor consiliilor de administrație, care primesc o indemnizație lunară de 6 300 de lei, la care se pot adăuga plăți suplimentare în funcție de rezultatele financiare ale întreprinderilor.

„Acolo unde întreprinderile au înregistrat un profit mare, membrii Consiliului pot primi remunerații suplimentare. În unele entități, într-adevăr, au fost remunerații care au depășit limitele bunului-simț. Nu vom admite acest lucru în continuare”, a explicat Ion Dodon.