Toți știu că fumatul dăunează sănătății. Doar că, de-a lungul timpului, acest viciu a devenit atât de popular încât societatea l-a acceptat ca și pe o normalitate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în lume sunt peste un miliard de fumători. Pentru o bună parte dintre aceștia, există deja o sumedenie de lucruri care sunt de neimaginat fără o țigară. Cafeaua, comunicarea în pauzele de muncă, sau, pur și simplu, meditarea în singurătate – sunt doar câteva dintre momentele în care fumătorii automat își aprind o țigară, fără să conștientizeze riscurile la care se expun, notează publika.md.

Țigara – oglinda tabelului Mendeleev

Cercetările arată că țigările nu sunt nocive până în momentul în care sunt aprinse. În timpul arderii, temperatura de peste 600 de grade, asigură fumătorului nu doar doza necesară de nicotină, ci și inhalarea a peste 6.000 de compuși chimici. Fumul emanat de o țigară aprinsă conține zeci de substanțe chimice nocive.

Într-o abordare simplistă, acest amestec de substanțe nocive reprezintă gudronul din țigară. Gudronul reprezintă greutatea reziduurilor solide și lichide din fumul de țigară, după ce nicotina și apa au fost eliminate. Nu este un produs chimic adăugat și nici materialul folosit pentru a pava drumurile, este pur și simplu o măsură de greutate.

„Dacă este să vorbim mai simplu, substanțele din „gudron” sunt cele care parțial rămân pe filtrul unei țigări fumate. Acest reziduu de pe filtru este cauza tuturor bolilor asociate cu fumatul. El conține peste 6.000 de subanțe chimice, fiecare dintre acestea fiind responsabilă de efectele cancerigene, mutagene sau citotoxice specifice în organism”, menționează Ecaterina Mazur, cercetător științific în cadrul Catedrei de chimie farmaceutică și toxicologică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Această descriere succintă înseamnă argumente în plus în favoarea modului sănătos de viață. Ideal este să renunțăm la orice metodă de utilizare a tutunului.

Alternativele – soluție pentru cei care nu pot renunța la fumat

Există alternative care nu ard tutunul, prin urmare, nu produc gudron, iar nivelul substanțelor chimice dăunătoare este redus. Aceste produse cum ar fi dispozitivele de încălzire a tutunului, țigările electronice sau produse medicamentoase de nicotină sunt destinate fumătorilor care nu pot renunța la țigări..

Alternativele țigărilor variază în funcție de modul de livrare a nicotinei și de tipul acestei substanțe, care crează dependență.

Efectele trecerii de la țigările clasice la alternativele fără fum pot fi observate în 3-6 luni:

În 1-5 zile – scade nivelul de monoxid de carbon din sânge;
Peste 3 luni – respirația devine mai bună, dispare tusea, se îmbunătățește nivelul colesterolului, scade inflamația asociată fumatului;
Peste 6 luni – starea generală se îmbunătățește, începe ameliorarea funcțiilor pulmonare.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fumatul este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care s-a confruntat vreodată lumea, ucigând peste 8 milioane de oameni pe an, inclusiv aproximativ 1,2 milioane de decese cauzate de expunerea la fumatul pasiv.

#efecte nocive #fumat #Tigari #viciu

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.