Responsabilii de la Parlament au făcut bilanțul anului 2022 și informează că, anul trecut, aleșii poporului s-au convocat în 49 de ședințe plenare, care, în total, au avut o durată de peste 265 de ore.

Într-un comunicat de presă al Legislativului se menționează că în această perioadă, deputații au adoptat 381 acte.

„Dintre ele, 286 sunt legi, iar 95 – hotărâri. De asemenea, în 2022, au fost aprobate, în prima lectură, 307 inițiative legislative. În 2022, pe lângă sesiunile ordinare de primăvară și de toamnă, Parlamentul s-a convocat în două sesiuni extraordinare”, se menționează în comunicat.

Totuși, deocamdată responsabilii de la Parlament nu au elaborat un top al celor mai chiulangii, dar și al celor mai productivi aleși ai poporului.

Între timp, cei de la Parlament mai anunță că anul trecut, Biroul permanent al Parlamentului s-a întrunit în 43 de ședințe și a adoptat 28 de hotărâri.

Din Biroul permanent al Parlamentului de legislatura a XI-a fac parte Igor Grosu, Preşedintele legislativului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, vicepreședinții Parlamentului, precum și reprezentanții Fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Olesea Stamate, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Doina Gherman, Veronica Roșca, Lilian Carp, Dan Perciun; reprezentanții Fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea, Corneliu Furculiță, Constantin Starîș; reprezentantul Fracțiunii Partidului Politic „Șor”, Denis Ulanov.

Potrivit statisticii, în 2021, deputații Parlamentului de legislatura a XI-a s-au întrunit în 25 de ședințe plenare de la data constituirii și aprobării componenței comisiilor parlamentare permanente, precum și alegerii președintelui Legislativului.

Menționăm că Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

La fel, este important de precizat că în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiunea ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea președintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaților. Cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris în adresa Biroului permanent și cuprinde motivul, ordinea de zi propusă si durata de desfășurare a sesiunii. Convocarea se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a fost ales Parlamentul de legislatura XI-a. În componența noului Legislativ au obținut reprezentare trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, care au format trei fracțiuni parlamentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputati #parlament #sedinte

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.