Noi date de la Parlament. În anul 2022, în Legislativ au fost înaintate 483 de inițiative legislative, 298 dintre ele aparțin deputaților în Parlament, 141 – Guvernului, 37 – Președintelui Republicii Moldova, iar șapte – Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, anunță responsabilii de la Parlament.

Din totalul inițiativelor legislative, 61,5% sunt ale deputaților în Parlament. 281 dintre proiecte au fost înaintate de fracțiunile parlamentare, iar nouă – de Biroul permanent al Parlamentului.

Pe parcursul anului trecut, Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” a înaintat 219 inițiative legislative, ceea ce constituie peste 45% din numărul total de proiecte înregistrate în Parlament. 49 dintre ele au fost elaborate de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate. Totodată, 45 de inițiative legislative aparțin fostului președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, iar 31 – președintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun.

De asemenea, 51 dintre inițiativele legislative au fost înaintate de Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Deputatul Petru Burduja este autorul al 25 de proiecte, iar Vladimir Odnostalco și Corneliu Furculiță au elaborat câte 20 de inițiative legislative.

În aceeași perioadă, Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR” a înaintat 11 inițiative legislative. Potrivit datelor statistice, deputata Marina Tauber este autoarea a 11 proiecte, iar Reghina Apostolova și Vadim Fotescu au participat la elaborarea a câte șase inițiative legislative.

Dintre cele 483 de acte legislative înaintate, 70 la sută au fost adoptate. În conformitate cu Constituția Republicii Moldova, dreptul la inițiativă legislativă aparține deputaților, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Precizăm că, potrivit responsabililor de la Parlament, anul trecut, aleșii poporului s-au convocat în 49 de ședințe plenare, care, în total, au avut o durată de peste 265 de ore. Într-un comunicat de presă al Legislativului se menționează că în această perioadă, deputații au adoptat 381 acte.

Ccei de la Parlament mai anunță că anul trecut, Biroul permanent al Parlamentului s-a întrunit în 43 de ședințe și a adoptat 28 de hotărâri.

Din Biroul permanent al Parlamentului de legislatura a XI-a fac parte Igor Grosu, Preşedintele legislativului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, vicepreședinții Parlamentului, precum și reprezentanții Fracțiunii parlamentare „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Olesea Stamate, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Doina Gherman, Veronica Roșca, Lilian Carp, Dan Perciun; reprezentanții Fracțiunii parlamentare a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vasile Bolea, Corneliu Furculiță, Constantin Starîș; reprezentantul Fracțiunii Partidului Politic „Șor”, Denis Ulanov.

Potrivit statisticii, în 2021, deputații Parlamentului de legislatura a XI-a s-au întrunit în 25 de ședințe plenare de la data constituirii și aprobării componenței comisiilor parlamentare permanente, precum și alegerii președintelui Legislativului.

#activitate #deputati #parlament

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.