Criză de medicamente se atestă în Europa. Și asta din cauza unui val de infecții respiratorii și a capacității de producție reduse.

26 de țări de pe continent au raportat un deficit de antibiotice, potrivit Agenției Europene a Medicamentului, scrie euronews.ro.

Antibioticele, cum ar fi amoxicilina sau medicamentele pentru tratarea răcelilor, gripei și a altor infecții respiratorii se găsesc tot mai greu. La fel se întâmplă și cu tratamentele pediatrice. Situația este considerată critică în majoritatea țărilor europene, dar farmaciștii și experții îi sfătuiesc oamenii să nu facă stocuri. Motivele deficitului diferă de la țară la țară.

Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate: „Principalele cauze care au fost identificate sunt creșterea bruscă a cererii din cauza mai multor infecții respiratorii și capacitatea insuficientă de producție. Întrucât aceste produse sunt autorizate la nivel național, autoritățile competente ale statelor membre pun deja în aplicare măsuri de remediere.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele dintre aceste măsuri includ vânzarea echivalentului generic sau a unui medicament similar. Sau, în unele țări, chiar modificarea modului de administrare. Cum ar fi transformarea tabletelor în sirop, astfel încât copiii să le poată lua.

Steffen Thirstrup, medic șef în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente: „Disponibilitatea formulelor pediatrice este, în general, mai mică decât a comprimatelor obișnuite pe care le puteți înghiți. În cazul infecțiilor care vizează copii, presiunea asupra disponibilității formulelor pediatrice este mai mare decât în cazul celor pentru adulți.”

Peste 200 de medicamente lipsesc din Irlanda

Potrivit indicelui deficitului de medicamente, numărul medicamentelor care lipsesc în Irlanda a ajuns la 224 în această săptămână, mai ales pentru că producătorii irlandezi vând medicamentele în străinătate la prețuri mai mari.

Ilaria Passarani, secretar general, Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene: „Avem nevoie de diversificare. Desigur, ar fi util să readucem în Europa producția unor materiale critice, de exemplu, a unor substanțe farmaceutice active. Dar nu putem readuce în Europa toată producția de ingrediente pe care le folosim la medicamente. Acest lucru nu este realist. Și implică, de asemenea, provocări, inclusiv, de exemplu, creșterea posibilă a prețurilor din cauza legislației ecologice, a legislației patentelor, care nu sunt neapărat respectate în alte țări.”

În martie, Comisia Europeană va prezenta planuri de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic. Ele vor include obligații mai stricte pentru satisfacerea ofertei, notificarea mai rapidă a deficitelor și o mai mare transparență a stocurilor.

#criza Europa #criza medicamente #pandemie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.