Criză de medicamente se atestă în Europa. Și asta din cauza unui val de infecții respiratorii și a capacității de producție reduse.

26 de țări de pe continent au raportat un deficit de antibiotice, potrivit Agenției Europene a Medicamentului, scrie euronews.ro.

Antibioticele, cum ar fi amoxicilina sau medicamentele pentru tratarea răcelilor, gripei și a altor infecții respiratorii se găsesc tot mai greu. La fel se întâmplă și cu tratamentele pediatrice. Situația este considerată critică în majoritatea țărilor europene, dar farmaciștii și experții îi sfătuiesc oamenii să nu facă stocuri. Motivele deficitului diferă de la țară la țară.

Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate: „Principalele cauze care au fost identificate sunt creșterea bruscă a cererii din cauza mai multor infecții respiratorii și capacitatea insuficientă de producție. Întrucât aceste produse sunt autorizate la nivel național, autoritățile competente ale statelor membre pun deja în aplicare măsuri de remediere.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele dintre aceste măsuri includ vânzarea echivalentului generic sau a unui medicament similar. Sau, în unele țări, chiar modificarea modului de administrare. Cum ar fi transformarea tabletelor în sirop, astfel încât copiii să le poată lua.

Steffen Thirstrup, medic șef în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente: „Disponibilitatea formulelor pediatrice este, în general, mai mică decât a comprimatelor obișnuite pe care le puteți înghiți. În cazul infecțiilor care vizează copii, presiunea asupra disponibilității formulelor pediatrice este mai mare decât în cazul celor pentru adulți.”

Peste 200 de medicamente lipsesc din Irlanda

Potrivit indicelui deficitului de medicamente, numărul medicamentelor care lipsesc în Irlanda a ajuns la 224 în această săptămână, mai ales pentru că producătorii irlandezi vând medicamentele în străinătate la prețuri mai mari.

Ilaria Passarani, secretar general, Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene: „Avem nevoie de diversificare. Desigur, ar fi util să readucem în Europa producția unor materiale critice, de exemplu, a unor substanțe farmaceutice active. Dar nu putem readuce în Europa toată producția de ingrediente pe care le folosim la medicamente. Acest lucru nu este realist. Și implică, de asemenea, provocări, inclusiv, de exemplu, creșterea posibilă a prețurilor din cauza legislației ecologice, a legislației patentelor, care nu sunt neapărat respectate în alte țări.”

În martie, Comisia Europeană va prezenta planuri de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic. Ele vor include obligații mai stricte pentru satisfacerea ofertei, notificarea mai rapidă a deficitelor și o mai mare transparență a stocurilor.

#criza Europa #criza medicamente #pandemie

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.