Pompierii au evacuat patru butelii de gaz dintr-un șopron care a luat foc aseară. Cazul a avut loc într-o gospodărie din localitatea Jora de Sus, raionul Orhei, anunță responsabilii IGSU.

Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 00:00.

„Potrivit primelor informații, arderea a izbucnit într-o anexă a casei de locuit. La fața locului au fost trimise două echipaje de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabili că focul a cuprins un șopron cu suprafața de 42 metri pătrați. În timpul intervenției pompierii au depistat și evacuat patru butelii de gaz din interiorul șopronului afectat, astfel evitând producerea unei explozii. Mai mult, datorită intervenției eficiente, angajații IGSU au reușit să localizeze incendiul în scurt timp, fără ca acesta să se răspândească spre garajul din apropiere”, se arată în comunicatul IGSU.

Incendiul a fost lichidat la ora 02:30, iar în consecință focul a distrus în totalitate șopronul cu bunuri materiale învechite. Victime nu au fost raportate. Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite.

În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează repetat cetățenii că exploatarea buteliilor cu gaz propan în locuințe este periculoasă.

Specialiștii îndeamnă oamenii să evite utilizarea și încărcarea buteliilor. În cazul în care persoanele optează pentru folosirea acestora, este indicată poziționarea buteliilor în cutii metalice în afara încăperilor la o distanță minimă de 5 metri de la intrarea în locuință. Mai mult, buteliile de rezervă trebuie să fie păstrate doar în aer liber departe de încăperi. Totodată, se interzice utilizarea buteliilor și furtunurilor defecte, în vederea evitării situațiilor excepționale.

Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 27 situații de risc.

#butelii cu gaz #IGSU #Orhei

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.