Cu razboiul din Ucraina la graniță, cu regiune separatista la est, și inflația de 35%, fostei republici sovietice Moldova i s-a acordat statutul de candidat la UE vara trecută. Or, noua lege a drepturilor de autor, concepută pentru a proteja artiștii conform standardelor stricte ale UE, este bântuită de corupție. Între timp, artiștii locali nu sunt remunerați, scrie presa internațională, citată de BANI.MD.

La doar câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia, dictatorul belarus Alexandru Lukașenko a apărut la televizor.

Arătând o hartă a Ucrainei împărțită în patru părți, aliatul Putin și-a îndreptat atenția către Moldova, stârnind temerile că fosta republică sovietică ar putea fi următoarea pe lista Moscovei.

O lună mai târziu, Moldova a solicitat aderarea la UE. În iunie 2022, liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de candidat, menționând că agenda sa de reformă trebuie să continue până când sunt îndeplinite condițiile UE.

Armonizarea legii drepturilor de autor cu cea din UE

Conform Acordului de Asociere UE-Moldova din 2014, Moldova trebuia să reformeze legea dreptului de autor pentru a îndeplini standardele UE. O evaluare a UE publicată la începutul anului 2021 a identificat multe domenii care necesită atenție (pdf).

Potrivit unei declarații UE din ianuarie 2022, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) a răspuns cu un nou proiect care transpune integral nouă directive UE și patru directive UE parțial.

UE a continuat subliniind importanța asigurării transparenței și echilibrului „în cadrul sistemului care guvernează remunerarea autorilor și a interpreților într-o poziție slabă de negociere”. A fost menționată și instituirea „un sistem eficient” de gestionare colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe.

AGEPI „Lucrul împotriva deținătorilor drepturilor de autor”

În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională a Drepturilor de Autor (ANCO) și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme (ANPFI) și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei (AGEPI) de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

În numele membrilor, inclusiv artiști, compozitori și interpreți, ANCO și ANPFI au cerut parlamentului Republicii Moldova să amâne aprobarea proiectului până când rapoartele experților internaționali vor putea fi revizuite.

Îngrijorările erau tot mai mari că proiectul a subminat artiștii și grupurile de management colectiv, în timp ce i-a acordat „competențe excesive” șefului AGEPI pentru a „rezolva toate problemele cheie” legate de managementul colectiv.

Legea era deja aprobată

La 3 iulie 2022, ANPFI a dezvăluit că legea a fost aprobată în cadrul unei ședințe de guvern din 22 iunie, iar la 1 iulie în primă lectură de către parlament.

„Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI, care ulterior au fost considerate ilegale până și de Curtea Supremă de Justiție”, a spus grupul.

„În urma acestor atacuri, Centrul Național Anticorupție/Parchetul Anticorupție a demarat o urmărire penală asupra faptelor ilegale ale factorilor de decizie din cadrul AGEPI. Competența AGEPI în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe a fost constatată de către instanțe și calificată drept „… încălcarea ordinii de drept…””

CISAC cere Parlamentului Republicii Moldova să nu adopte lege

Într-o serie ulterioară de articole publicate și scrisori deschise, inclusiv cele adresate direct premierului, ANPFI a acuzat AGEPI că este „intoxicată cu falsuri, manipulări și corupție”.

La 6 iulie 2022, ANPFI a expediat Parlamentului Republicii Moldova o scrisoare trimisă de Confederația Internațională a Societăților Autorilor și Compozitorilor (CISAC), o rețea globală de 227 de societăți de gestiune colectivă reprezentând patru milioane de creatori.

Scrisoarea integrală poate fi citită aici, dar este suficient să spunem că CISAC nu a fost impresionată de proiect.

Îngrijorările erau tot mai mari că proiectul a subminat artiștii și grupurile de management colectiv, în timp ce i-a acordat „competențe excesive” șefului AGEPI pentru a „deciziona toate problemele cheie” legate de managementul colectiv.

În urma cererilor ANPFI adresate Președintelui Republicii Moldova, Amadassorului SUA în Moldova și Uniunii Europene, o discuție guvernamentală închisă din 27 iulie a condus la adoptarea noii legi a drepturilor de autor a Republicii Moldova o zi mai târziu.

ANPFI avertizează asupra unei noi concurențe din afara Moldovei

Având în vedere că legea urmează să intre în vigoare în a doua săptămână din octombrie 2022, ANPFI a acuzat AGEPI că a organizat organizații de gestionare a drepturilor de autor susținute de străini pentru a opera în Moldova.

Potrivit ANPFI și rapoartele publicate la începutul anului, aceste organizații primesc sprijin din partea RAO (Societatea Autorilor Ruși) și VOIS (Organizația All-Russian a Proprietății Intelectuale), pe care ANPFI le acuză că beneficiază de aranjamente similare în Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan.

Nu este clar dacă aceste afirmații au fost investigate, dar pe 9 octombrie 2022, noua lege a fost publicată oficial de guvernul Republicii Moldova fără vreo modificare.

Pentru a funcționa legal în conformitate cu noua lege, ANPFI și ANCO au fost obligate să solicite din nou statutul lor de organizații de gestiune colectivă autorizate. Același lucru s-ar fi aplicat oricăror solicitanți noi, dar dacă au existat aprobări, acestea nu au fost încă raportate.

În consecință, în Republica Moldova nu pare să funcționeze niciun grup de gestionare colectivă a drepturilor de autor. Țara a continuat să asculte muzică, desigur, dar, din moment ce niciun grup nu a primit aprobare oficială, artiștii nu câștigă niciun ban atunci când muzica este redată la radio, la televizor, în locuri publice sau oriunde altundeva. Chiar și atunci când oamenii fac copii ale pieselor sub excepția drepturilor de autor private din Moldova, nimeni nu este plătit.

Odată cu tranziția lină în temeiul noii legi, imposibilă încă de la început, cea mai recentă mișcare a AGEPI pare să fi transformat drepturile artiștilor într-un drept de aruncat la coșul gunoi.

AGEPI ignoră ANPFI și ANCO

După ce a examinat cu atenție prevederile noii „Legi a dreptului de autor și a drepturilor conexe”, adoptată în octombrie, șeful Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) a stabilit că ANPFI și ANCO nu au îndeplinit standardele specificate.

Drept urmare, activitatea ANCO din 2013 și cea a ANPFI din 2019 s-au încheiat brusc săptămâna trecută, când AGEPI și-a încetat statutul de organizații de gestiune colectivă.

„Decizia a fost emisă în conformitate cu prevederile noii Legi a dreptului de autor și a drepturilor conexe, care a intrat în vigoare la 09.10.2022”, se arată în anunțul AGEPI.

„Reamintim asociațiilor interesate de avizare ca organizație de gestiune colectivă (care au personalitate juridică, fiind înregistrate în conformitate cu prevederile legislației, și au sediul în Republica Moldova), despre necesitatea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute pentru în art. 84 alin. (1) din Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe.”

„La trei luni de la intrarea în vigoare a noii legi, nici o asociație obștească nu a primit aprobarea AGEPI pentru a funcționa ca organizație de gestiune colectivă”, spune președintele ANCO, Liviu Stirbu.

„Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale la radio și televiziune este ilegală.”

Legea Republicii Moldova a fost introdusă pentru a asigura „un grad înalt de protecție autorilor și deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe”.

#artisti #drepturi de autor #lege

La trei decenii de la asasinarea lui Tupac Shakur, unul dintre cele mai cunoscute cazuri nerezolvate din Statele Unite ajunge în sfârșit în fața unui tribunal. Dezbaterile în procesul lui Duane „Keffe D” Davis, fost membru al bandei South Side Compton Crips, acuzat că ar fi orchestrat atacul asupra rapperului, urmau să înceapă luni, la Las Vegas, transmite AFP, citat de Agerpres.ro.

Procesul nu va oferi neapărat răspunsul la întrebarea cine a apăsat pe trăgaci în noaptea de 7 septembrie 1996. Procurorii încearcă însă să demonstreze că Davis a pus la cale asasinatul și a furnizat arma folosită în atac. În vârstă de 63 de ani, Davis pledează nevinovat. Dacă va fi găsit vinovat, riscă închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

„Mărturisirile” care l-au adus în fața instanței

În 2008, Davis le-a spus anchetatorilor că se afla în Cadillacul alb din care au fost trase focurile de armă. El a recunoscut că procurase un pistol și că grupul din mașină îl căuta pe Tupac, în urma unui conflict izbucnit cu câteva ore înainte. Declarațiile au fost făcute însă în cadrul unui acord care îi oferea imunitate parțială, ceea ce împiedica folosirea lor directă împotriva sa. Ani mai târziu, după ce ceilalți pasageri ai Cadillacului au murit, Davis a început să vorbească public despre rolul său. În 2019, și-a publicat memoriile, în care a povestit că se afla pe scaunul din față al mașinii și că a transmis pistolul pasagerilor de pe bancheta din spate. Nu a spus însă cine a tras.

Arma crimei nu a fost găsită.

Memoriile sale au devenit, în cele din urmă, una dintre piesele centrale ale anchetei. În septembrie 2023, Davis a fost arestat. Acum, procurorii vor încerca să convingă juriul că propriile declarații ale acuzatului reprezintă cea mai importantă probă din dosar. Apărarea, în schimb, îl va prezenta drept un personaj care și-a exagerat trecutul pentru a obține bani și notorietate.

„Sunt nevinovat. N-am omorât niciodată pe nimeni”, declara Davis în martie 2025, într-un interviu acordat ABC News din închisoare. El a susținut că nu există dovezi care să demonstreze că s-a aflat la Las Vegas în noaptea crimei.

Un război între bande care a explodat în lumea rapului

Procesul va readuce în centrul atenției și una dintre cele mai violente rivalități din istoria muzicii rap americane: conflictul dintre scena de pe Coasta de Vest și cea de pe Coasta de Est. Tupac Shakur, cunoscut drept „2Pac”, devenise simbolul rapului de pe Coasta de Vest, cu hituri precum „California Love” și „All Eyez on Me”. La Los Angeles, rapperul era apropiat de Marion „Suge” Knight, fondatorul casei de discuri Death Row Records.

De cealaltă parte se afla Bad Boy Records, casa de discuri new-yorkeză asociată cu Sean „P. Diddy” Combs și cu The Notorious B.I.G. Acesta avea să fie ucis la doar șase luni după Tupac. Potrivit procurorilor, tensiunile dintre cele două tabere erau legate și de rivalitățile dintre bandele care le protejau.

Cu câteva ore înainte de atac, Tupac și Marion „Suge” Knight l-ar fi agresat în incinta cazinoului MGM Grand pe Orlando „Baby Lane” Anderson, nepotul lui Duane Davis. Anderson fusese implicat anterior într-un incident în care un medalion fusese smuls de la gâtul unuia dintre membrii echipei Death Row. Potrivit versiunii acuzării, conflictul a declanșat planul de răzbunare. În aceeași noapte, după meciul de box al lui Mike Tyson, Tupac se afla într-un BMW împreună cu Suge Knight, când un Cadillac alb s-a apropiat. Au fost trase mai multe focuri de armă. Tupac a fost lovit de patru gloanțe și a murit șase zile mai târziu, la 13 septembrie 1996.

Avea doar 25 de ani.

Timp de aproape trei decenii, ancheta a rămas fără un inculpat. Acum, juriul trebuie să decidă dacă Duane „Keffe D” Davis a fost omul care a pus în mișcare planul de răzbunare sau dacă este, după cum susține apărarea, un personaj care și-a construit o legendă personală în jurul uneia dintre celebre crime din istoria muzicii. Procesul este programat să dureze aproximativ trei săptămâni.