Este suficientă întreruperea aprovizionării cu combustibil ca economia și nu numai, să sufere foarte mult. Acest lucru s-a întâmplat în SUA în momentul atacului Colonial Pipeline. Acum, americanii sunt puși în gardă și au început să ia atacurile cibernetice în serios.

Departamentul de Justiție al SUA va începe să ia cu adevărat în serios atacurile de tip ransomware și nu numai. Potrivit Reuters, Departamentul de Justiție al SUA a anunțat că „vor ridica investigațiile cu privire la atacurile ransomware la o prioritate similară cu terorismul”. Această mutare din partea americanilor va implica o coordonare a răspunsurilor la atacurile ransomware cu un singur grup de lucru în Washington D.C.

Atacurile de tip ransomware reprezintă o formă de a sustrage bani într-un mod digital și implică o criptare a fișierelor unei victime. Ulterior, pentru a furniza o cheie de decriptare, atacatorii cer în schimb o anumită sumă de bani care, de obicei, este plătită în criptomonede. Fostul director al Agenției de Securitate Cibernetică și Securitate a Infrastructurii a Departamentului de Securitate Internă, Chris Krebs, care a fost concediat din cauza unui tweet, a declarat efortul Departamentului de Justiție cu un pas înainte în direcția cea bună.

„Acesta este un indiciu pozitiv că vom lua în serios oprirea ransomware-ului. Trebuie făcut mult mai mult, însă aceste schimbări reprezintăs un lucru bun”, a scris el joi.

Un fost angajat în securitate cibernetică din timpul campaniei Biden, Jackie Singh, a explicat ce reprezintă această acțiune a Departamentului de Justiție.

„Centralizarea datelor și clarificarea structurii de raportare înseamnă schimb de informații mai eficient între agenții pe un subiect de importanță ridicată și risc necunoscut, în primul rând din cauza întreruperii de la Colonial Pipeline, dar și pe baza sutelor de incidente ransomware care prezintă tot mai multe amenințări pentru americani”, a scris ea prin mesaj direct.

După cum afirmă expertul în securitate cibernetică, acest lucru poate însemna foarte mult în lupta împotriva atacurilor ransomware.

„Această mișcare ar putea permite Casei Albe și diplomaților de la Departamentul de Stat să dezvolte răspunsuri geopolitice mai eficiente la intruziunea cibernetică criminală străină”, a spus Singh.

#cibernetica #securitate #SUA

Companiile Turbo Energy Power și MASS denunță licitația pentru construcția stației de epurare de la Soroca. Consorțiul solicită o verificare tehnică independentă, înainte ca procedura să meargă mai departe. Miza este una de ordinul milioanelor. Reprezentanții celor două companii susțin că oferta declarată câștigătoare este cu peste 700 de mii de euro mai scumpă, ceea ce înseamnă aproximativ 14 milioane de lei. Potrivit consorțiului, avantajul tehnic care ar fi decis licitația se bazează pe indicatori privind consumul de energie pe care aceștia îi consideră imposibil de atins în condiții reale de funcționare.

Într-o conferință de presă la IPN, managerul de proiect al Turbo Energy Power, Grigore Tentiuc, a declarat că demersurile nu urmăresc blocarea proiectului, ci verificarea modului în care a fost evaluată oferta câștigătoare. Potrivit lui, municipiul Soroca are nevoie de o stație modernă de epurare, însă proiectul trebuie realizat în baza unor parametri tehnici care pot fi confirmați în condiții reale de exploatare.

Acesta a explicat că ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la componenta tehnică, în timp ce asocierea reprezentată de Turbo Energy Power a acumulat 33,15 puncte. Potrivit acestuia, diferența a fost determinată în mare parte de consumurile de energie declarate de ofertanți, un consum mai redus aducând un punctaj tehnic mai mare.

Reprezentantul companiei a adus drept exemplu consumul declarat pentru pomparea apelor uzate la o înălțime de aproximativ 45 de metri. Potrivit calculelor prezentate de consorțiu, oferta câștigătoare ar prevedea un consum de aproximativ 0,081-0,085 kWh pentru un metru cub de apă, în timp ce energia minimă teoretică necesară ar fi de aproximativ 0,12 kWh, chiar înainte de luarea în calcul a pierderilor și a randamentului instalațiilor. Consorțiul clasat pe locul doi a declarat, în schimb, un consum de aproximativ 0,3 kWh pentru un metru cub, transmite IPN.

Tentiuc susține că acceptarea unor asemenea parametri ar fi permis acordarea punctajului tehnic care a compensat diferența de preț dintre cele două oferte. Potrivit lui, dacă valorile invocate nu pot fi confirmate tehnic, statul riscă să achite cu peste 700 de mii de euro mai mult pentru proiect.

Reprezentantul consorțiului a precizat că au fost expediate demersuri către mai multe instituții, inclusiv către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, însă răspunsurile primite sunt considerate insuficiente. Totodată, managerul de proiect a declarat că situația a fost sesizată Centrului Național Anticorupție, iar reprezentanți ai consorțiului au fost audiați în calitate de martori. Potrivit acestuia, compania a fost informată că sesizarea sa privind presupuse fapte de corupție, abuz de serviciu și favorizare a fost transmisă organului de urmărire penală. Consorțiul solicită verificarea modului în care au fost acceptate valorile energetice și dacă acestea au fost supuse unei evaluări tehnice.

Avocata consorțiului, Cristina Smolevschi, a explicat că licitația, parte a unui proiect finanțat de Banca Mondială, nu este guvernată de mecanismul obișnuit al achizițiilor publice naționale. Potrivit acesteia, rezultatul nu poate fi contestat la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât participanții nu dispun de traseul obișnuit de contestare și control judecătoresc aplicabil achizițiilor publice din Republica Moldova.

Smolevschi a declarat că, în aceste condiții, consorțiul a sesizat Președinția, Consiliul Național de Securitate, comisii parlamentare, Guvernul și Curtea de Conturi. Potrivit avocatei, demersurile au ajuns în cele din urmă la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a comunicat că procedura s-a desfășurat legal și transparent. Reprezentanta consorțiului susține însă că autorităților nu li s-a cerut desemnarea unui alt câștigător, ci verificarea procedurii și a parametrilor care au stat la baza evaluării.

În consecință, consorțiul solicită suspendarea semnării contractului până la verificarea independentă a consumurilor energetice declarate de ofertantul câștigător și a modului în care acestea au fost evaluate. De asemenea, cere continuarea investigațiilor CNA, audierea persoanelor implicate în procesul de evaluare și informarea Băncii Mondiale despre situația semnalată. Reprezentanții consorțiului propun ca verificarea tehnică să fie realizată de experți independenți, inclusiv specialiști ai Universității Tehnice a Moldovei, companii specializate sau experți internaționali.