Doi militari ruși au fost acuzați pentru încălcarea legilor și obiceiurilor războiului în timpul ocupației regiunii Cernihiv din Ucraina. Au creat un scut viu din 368 de ostatici ucraineni, scrie vineri, 27 ianuarie curent, presa din țara vecină cu referire la Biroul Procurorului General.

Potrivit anchetei, în timpul ocupării satului Yagodnoye, regiunea Cernihiv, suspecții – militari ai unității militare 55115 staționați în orașul Kyzyl din Republica Tyva al Federației Ruse, amenințănd că vor fi împușcați, au scos oamenii din propriile lor case și i-au dus cu forța la subsolul unei școli locale.

Într-o cameră cu o suprafață de 197 de metri pătrați, 368 de victime au fost ținute timp de aproape o lună, dintre care 69 copii. Cel mai mic copil avea o lună și jumătate, iar cel mai în vârstă ostatic are 93 de ani.

„De la 3 martie până la 31 martie 2022, în subsolul filialei Yagodnyansky a școlii secundare Kolychevskaya a consiliului satului Ivanovsky din regiunea Cernihiv, invadatorii au ținut ostatici civili”.

Oamenii deținuți în „subsol” erau de fapt folosiți ca „scut” viu, întrucât ocupanții au echipat „sediul” din clădirea școlii.

Anchetatorii au mai dezvăluit că „10 persoane în vârstă au murit din cauza condițiilor inumane de detenție – lipsa spațiului suficient, condițiile sanitare adecvate, accesul la aer, hrană și la apă”.

Despre acest caz, presa locală a raportat încă în luna decembrie 2022. Rușii au încetat să-i lase pe ucraineni să iasă din ocupație – îi țineau drept „un scut uman”. În plus, s-a mai scris și că populația din Energodar, regiunea Zaporojie, nu poate părăsi orașul ocupat temporar, deoarece armata rusă nu le permite.

#ostatici #rusi #ucraineni

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.