Renato Usatîi, lider al Blocului electoral „RENATO USATÎI”, cheamă populația la protest în fața Curții de Apel Chișinău. Evenimentul urmează să aibă loc astăzi, începând cu ora 11.00.

Usatîi susține că începând cu ora 11.oo, la Curtea de Apel Chișinău va fi examinată contestarea blocului cu privire ultima Hotărâre CEC, care indică deschiderea a 139 de secții de votare peste hotarele țării.

De asemenea, Usatîi se arată indignat de faptul că documentul cu privire la stabilirea orei și completului de judecători a fost expediat de pe un email neoficial, al unei angajate, deși anterior toate discuțiile au fost purtate pe adrese electronice oficiale.

De pe o adresă mail.ru, vine un document oficial, chiar dacă anterior, toată comunicarea oficială a avut loc pe adrese de email oficiale. Această scrisoare de pe mail.ru a fost calificată ca spam. Astăzi, de dimineață, aflu că deja mai nu este și decizia de a respinge solicitarea noastră, ceea ce înseamnă că sute de mii de cetățeni care se află în diasporă să fie lipsiți de dreptul vot, a declarat Usatîi.

Realitatea.md amintește că sâmbătă, 5 iunie, CEC, cu votul a cinci membri, a decis ca peste hotarele țării să fie deschise doar 139 de secții de vot și nu 190, așa cum au recomandat reprezentanții MAEIE. Secretarul CEC, Maxim Lebedinschi a motivat Hotărârea prin lipsa resurselor financiare, deși MAEIE a informat instituția că dispune de resurse pentru a deschide cele 190 de secții.

Luni, 7 iunie, secretarul de stat al MAEIE, Eugen Revenco, a confirmat că în lista inițială și ultima poziție pe care MAEIE a transmis-o către CEC, instituția a precizat că Ministerul Afacerilor Externe are logistica pregătită, capacitățile coordonate din timp cu ambasadele, fiind verificate locațiile unde pot fi amplasate secțiile și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare.

#CEC #curtea de apel #Renato Usatii

Groenlanda face o „alegere clară” pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat luni, 7 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Bruxelles-ul a anunțat un pachet de investiții de 200 de milioane de euro, scriu știrileprotv.ro.

Vorbind la Nuuk, alături de premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen, von der Leyen a prezentat relația drept un parteneriat în ambele sensuri.

Declarația reînnoită UE-Groenlanda, a spus ea, „reflectă o alegere clară exprimată de Groenlanda de a consolida legăturile cu Uniunea Europeană”, demonstrând în același timp și decizia Europei „de a fi mai prezentă” și mai implicată în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei. În luna iulie, el a declarat, la începutul unui summit NATO din Turcia, că „Groenlanda (…) ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”.

Arctica a urcat rapid pe lista priorităților geopolitice ale Bruxelles-ului. Von der Leyen a afirmat că regiunea a devenit un loc „în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc”, adăugând că UE are un interes direct în evoluțiile de acolo și pregătește o nouă strategie pentru Arctica, care urmează să fie prezentată în această toamnă.

De asemenea, este de așteptat ca Arctica să ocupe un loc important în discursul privind Starea Uniunii pe care von der Leyen îl va susține săptămâna viitoare, în timp ce Bruxelles-ul pregătește strategia revizuită.

Ea a reiterat că viitorul Groenlandei trebuie decis de populația Groenlandei și de Danemarca.

Vizita de două zile, începută duminică, a avut ca obiectiv transformarea mesajului politic în proiecte concrete. Un oficial al Comisiei a declarat că deplasarea era pregătită de mai multe luni, dar fusese amânată la solicitarea lui Frederiksen din cauza alegerilor din Danemarca din luna martie.

Von der Leyen a semnat o declarație comună reînnoită cu Groenlanda și Danemarca și a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro din partea UE pentru parteneriatul din acest an și anul viitor.

La operatorul groenlandez de telecomunicații Tusass, aceasta a lansat un proiect de conectivitate prin satelit menit să îmbunătățească accesul la internet în comunitățile izolate. Bruxelles-ul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea hidroenergiei și va colabora cu Groenlanda la proiecte miniere menite să conecteze mai strâns materiile prime ale insulei cu industria europeană.

Declarația mai amplă extinde cooperarea în domenii precum educația, infrastructura, pescuitul, turismul, locuințele, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, protecția civilă, securitatea cibernetică și reziliența regiunii arctice.

Von der Leyen a vorbit și despre relația pe termen lung, afirmând că Executivul european a propus mai mult decât dublarea finanțării UE pentru Groenlanda, până la 530 de milioane de euro, până în 2034.