În timp ce Ucraina luptă pentru eliberarea de ocupantul rus, Republica Moldova, țară neutră din punct de vedere militar, are probleme tot mai acute cu securitatea. Pe lângă atacurile hibride, se repetă incidentele cu fragmente de bombe trimise de ruși spre Ucraina, care cad pe teritoriul Moldovei. Cea mai simplă și sănătoasă decizie pe care o poate lua un stat la granițele căruia este nu doar un război în derulare, ci și un agresor bine înarmat, adică Rusia, este să investească în propria apărare. Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, a vorbit la „Pașaport Diplomatic” de la Digi24.ro despre reacțiile pe care le-a produs această hotărâre la Moscova și despre lupta împotriva dezinformării.

În Republica Moldova există această populație, această masă mai mare sau mai mică, care încă consideră că Rusia este calea de urmat și nu Europa, Vestul și așa mai departe. Întrebat cum guvernarea comunică cu acești oameni, Igor Grosu a răspuns în următorul fel:

„O să vă dau o cifră care o să sune un pic șocant, dar asta e realitatea. Unele măsurători, unele sondaje au arătat de la sfârșitul anului trecut că undeva o treime din respondenți, din păcate, consideră că în Ucraina are loc o operațiune specială. Este termenul vehiculat, iar toți cei care spun că e război ajung să fie închiși. Și nu este nimic altceva decât produsul propagandei. Ce facem noi? Sunt două lucruri pe care trebuie să le facem și noi le facem. Pe de o parte, reducem din propagandă și aici vă prezint două intervenții”.

Politicianul a amintit că au fost suspendate licențele a șase posturi TV, afilite cu Ilan Șor.

„Deși în cazul televiziunilor, 6 televiziuni care aveau o afiliere clară cu Federația Rusă și cu acest interlop care a ajuns sub sancțiunile SUA și Marii Britanii. Alt ingredient, am interzis emisiunile informative ale canalelor rusești și despre tematică militară, propagandistică, la fel au fost interzise. Și doi, este o informare, o alternativă de informare corectă, care se întâmplă prin intermediul presei libere, prin retransmiterea unor canale din Ucraina, Freedom, spre exemplu, un canal ucrainean în limba rusă, pentru că ne dăm seama, oameni care s-au format pe timpul Uniunii Sovietice și…”.

Astfel, Igor Grosu a explicat că „e greu să aștepți ca ei să treacă pe canalele românești și atunci e bine să le dai în rusă, dar să le dai informația corectă și pe care să o poată digera și analiza”.

„Deci asta am făcut, asta o să continuăm să facem. Lupta o să continue. Acum, cum ați spus dumneavoastră, o parte din ei au migrat spre online. Va trebui și acolo să intervenim”, a conchis el.

#Igor Grosu #online #propaganda rusă #tv

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.