Un centru de producție de armament din orașul iranian Isfahan a fost lovit de o dronă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 ianuarie curent, într-un atac surprins de un trecător. Regimul de la Teheran a precizat că „atacul nu a făcut victime, ci doar pagube minore la acoperișul unei clădiri”. Al Arabya scrie că în această situațție ar fi implicată SUA.

Teheranul a fost informat că producția de rachete balistice nu va fi permisă, a informat postul TV.

Este posibil ca armata americană să fi fost implicată în atacul cu drone împotriva Iranului în încercarea de a distruge un depozit de rachete balistice, a raportat Al Arabya pe Twitter, citând surse.

Potrivit interlocutorilor postului, guvernul iranian a fost informat că producția de rachete balistice nu va fi permisă.

Canalul de televiziune Al Hadath relatează că Forțele Aeriene ale SUA și „o altă țară” ar putea fi în spatele atacului. Pe Twitter, canalul a indicat că această țară nu este Israel. Cu toate acestea, mai târziu, Al Hadath a scris că Israelul ar putea fi implicat în anumite atacuri asupra țintelor iraniene.

Ziarul Jerusalem Post, citând surse occidentale, inclusiv informații, scrie că, în ciuda declarațiilor Teheranului, greva de la Isfahan a fost efectuată „cu mare succes”. Au avut loc patru explozii la o instalație de dezvoltare a armelor avansate, iar pagubele depășesc cu mult „daunele minore aduse acoperișului” revendicate de autoritățile Republicii Islamice, susține publicația.

Atacuri similare, în special asupra instalațiilor nucleare iraniene de la Natanz în iulie 2020 și aprilie 2021, la Karaj în iunie 2021 și distrugerea a cel puțin 120 de drone iraniene în februarie 2022, au fost atribuite Mossad-ului de surse de informații occidentale.

Anterior, Ministerul iranian al Apărării a raportat despre atacul a trei drone asupra unuia dintre complexele militare industriale din Isfahan. Potrivit agenției, doi dintre ei au fost împușcați. Armata a numit lovitura nereușită: a dus doar la pagube minore la acoperișul atelierului. Ulterior, au avut loc explozii la alte câteva fabrici iraniene, care sunt asociate cu complexul de apărare al țării.

#Iran #SUA

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.