Novak Djokovic (35 de ani, locul 5 ATP) s-a impus în fața lui Stefanos Tsitsipas (24 de ani, locul 4 ATP), 6-3, 7-6 (4), 7-6 (5), în finala Australian Open 2023. Sportivul sârb a ajuns astfel la 22 de trofee de Grand Slam și l-a egalat din acest punct de vedere pe Rafael Nadal.

Nole a jucat a zecea finală la Australian Open și are un procentaj imaculat de reușită. Victoria de la Melbourne a fost, pentru Djokovic, cea mai importantă a carierei, după cum chiar el a recunoscut.

„A fost unul dintre cele mai dificile turnee din viața mea date fiind circumstanțele, că nu am jucat anul trecut. Vreau să le mulțumesc tuturor care m-au făcut să mă țin confortabil. E un motiv pentru care am jucat mereu cel mai bun tenis al meu aici, la Melbourne. Doar familia și echipa mea știu prin ce am trecut în ultimele săptămâni. Aș spune că e cea mai importantă victoria din viața mea. Țin să le mulțumesc organizatorilor pentru tot, sper să ne vedem din nou anul viitor”, a spus Novak Djokovic, după meci.

Djokovic feeling all the emotions after his historic 10th Australia Open win 🥺 pic.twitter.com/1UggVgfg28

— Eurosport (@eurosport) January 29, 2023

Novak Djokovic revine pe prima poziție ATP

Djokovic va reveni de luni în fotoliul de lider al clasamentului ATP, pe care l-a ocupat anterior timp de 373 de săptămâni (record absolut).

„Nole” nu a putut participa la ediţia de anul trecut a Openului australian, câştigată de Nadal, sârbul fiind expulzat din Australia deoarece nu era vaccinat împotriva Covid-19.

Djokovic are, începând de duminică, 11-2 în meciurile directe cu Tsitsipas, ultimele zece dueluri fiind tot atâtea victorii ale sârbului.

De partea cealaltă, Tsitsipas a jucat pentru prima dată finala de la Australian Open. Grecul a fost semifinalist anul trecut şi a jucat pentru a doua oară în carieră o finală de Mare Şlem, după cea din 2021 de la Roland Garros, pierdută chiar în faţa sârbului.

#Novak Djokovic #Tenis

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.