În timp ce Ucraina luptă pentru eliberarea de ocupantul rus, Republica Moldova, țară neutră din punct de vedere militar, are probleme tot mai acute cu securitatea. Pe lângă atacurile hibride, se repetă incidentele cu fragmente de bombe trimise de ruși spre Ucraina, care cad pe teritoriul Moldovei. Cea mai simplă și sănătoasă decizie pe care o poate lua un stat la granițele căruia este nu doar un război în derulare, ci și un agresor bine înarmat, adică Rusia, este să investească în propria apărare. Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, a vorbit la „Pașaport Diplomatic” de la Digi24.ro despre reacțiile pe care le-a produs această hotărâre la Moscova și despre lupta împotriva dezinformării.

În Republica Moldova există această populație, această masă mai mare sau mai mică, care încă consideră că Rusia este calea de urmat și nu Europa, Vestul și așa mai departe. Întrebat cum guvernarea comunică cu acești oameni, Igor Grosu a răspuns în următorul fel:

„O să vă dau o cifră care o să sune un pic șocant, dar asta e realitatea. Unele măsurători, unele sondaje au arătat de la sfârșitul anului trecut că undeva o treime din respondenți, din păcate, consideră că în Ucraina are loc o operațiune specială. Este termenul vehiculat, iar toți cei care spun că e război ajung să fie închiși. Și nu este nimic altceva decât produsul propagandei. Ce facem noi? Sunt două lucruri pe care trebuie să le facem și noi le facem. Pe de o parte, reducem din propagandă și aici vă prezint două intervenții”.

Politicianul a amintit că au fost suspendate licențele a șase posturi TV, afilite cu Ilan Șor.

„Deși în cazul televiziunilor, 6 televiziuni care aveau o afiliere clară cu Federația Rusă și cu acest interlop care a ajuns sub sancțiunile SUA și Marii Britanii. Alt ingredient, am interzis emisiunile informative ale canalelor rusești și despre tematică militară, propagandistică, la fel au fost interzise. Și doi, este o informare, o alternativă de informare corectă, care se întâmplă prin intermediul presei libere, prin retransmiterea unor canale din Ucraina, Freedom, spre exemplu, un canal ucrainean în limba rusă, pentru că ne dăm seama, oameni care s-au format pe timpul Uniunii Sovietice și…”.

Astfel, Igor Grosu a explicat că „e greu să aștepți ca ei să treacă pe canalele românești și atunci e bine să le dai în rusă, dar să le dai informația corectă și pe care să o poată digera și analiza”.

„Deci asta am făcut, asta o să continuăm să facem. Lupta o să continue. Acum, cum ați spus dumneavoastră, o parte din ei au migrat spre online. Va trebui și acolo să intervenim”, a conchis el.

#Igor Grosu #online #propaganda rusă #tv

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.