Turcia ar putea să revină la un regim parlamentar, cu un şef de stat cu rol onorific, ales pentru un mandat unic de şapte ani. Acest angajament și-l asumă alianța partidelor de opoziție de la Ankara, în cazul în care va câștiga alegerile din luna mai. Puterile președintelui ar urma să fie drastic limitate, iar dreptul de a emite decrete – retras, notează Digi 24.
Cele şase partide de opoziţie și-au prezentat programul luni, la Ankara. Documentul de 240 de pagini, care conţine peste 2 300 de obiective, prevede limitarea drastică a puterilor executivului, în special, prin eliminarea decretelor prezidenţiale, cu un premier ales de parlament.
Opoziţia promite că, dacă va fi aleasă, amendamentele la Constituţie vor fi înaintate Parlamentului, care va trebui să le aprobe printr-o majoritate de două treimi, adică 400 din cei 600 de deputaţi vor trebui să-și dea votul.
Alianţa Naţională, supranumită „Masa celor Şase”, a mai declarat că intenționează să elimine decretele prezidenţiale, de care Erdogan s-a folosit în mod regulat pentru a demite înalţi oficiali sau pentru a denunţa în 2021 Convenţia de la Istanbul, care impune inculparea celor care comit violenţe împotriva femeilor.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Preşedintele nu ar mai putea să se opună prin veto unei legi dezbătute în Parlament, dar va putea să le retrimită acest text deputaţilor dacă vrea să îl conteste. Frontul unit mai promite că orice tentativă juridică de interzicere a partidelor politice va trebui să obţină acordul parlamentului.
Alegerile prezidenţiale, la care preşedintele Recep Tayyip Erdoğan candidează pentru un nou mandat, vor avea loc în acelaşi timp cu scrutinul legislativ.
Erdogan s-a aflat la putere în Turcia 2o de ani. Din 2003 până în 2014 a deținut funcția de premier. În august 2014 a devenit preşedinte, ales prima dată printr-un sufragiu universal direct, apoi reales în 2018. În 2017, o revizuire constituţională i-a extins considerabil puterile.
