Criza energetică din Moldova reprezintă, de fapt, o schemă de jecmănire a cetățenilor și a fost pusă la cale de actuala guvernare, în special de Andrei Spînu. Acuzațiile au fost făcute de către liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, într-o postare pe Facebook.

Ilan Șor mai susține că starea de urgență privind deficitul de gaze naturale este una artificială și că, în perioada 2021-2022, Moldova a avut cel mai mare consum de gaze din ultimii zece ani.

„Potrivit datelor oficiale, în 2021, Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, a avut un consum de 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce reprezintă cel mai mare consum anual din ultimii zece ani, care maximum atingea nivelul de 1,1 miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, în toamna anului 2021, a început isteria mediatică privind întreruperile livrărilor de gaze naturale către populație, care a dus la instituirea de către Guvern a stării de urgență și crearea CSE, care și-a depășit cu mult atribuțiile și și-a asumat toate competențele posibile, inclusiv ale puterii executive, legislative și judecătorești. Totodată, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, precum și alți funcționari și demnitari de stat au pregătit opinia publică privind deficitul de gaze, au jonglat cu termeni tehnici pentru a crea confuzie și panică, arătând totodată că sunt vajnici și că încearcă să caute soluții pentru a depăși așa-numitele dificultăți. În realitate, în octombrie 2021, Republica Moldova era aprovizionată cu cantități suficiente de gaze naturale și nu erau premise semnificative de a achiziționa la prețuri exagerate, de pe bursele internaționale”, a menționat Ilan Șor.

Liderul Partidului „ȘOR” mai spune că 1,7 miliarde lei au fost scoși din bugetul țării, în lipsa unei necesități stringente, pe fundalul unei crize energetice improvizate, care au avut două destinații: Asigurarea „Moldovagaz” și, respectiv, „Gazprom”, cu lichidități provenite din contribuțiile populației Republicii Moldova și inițierea unor procurări de gaze, absolut neîntemeiate, de către „Energocom”.

”Așadar, în perioada 2021 – 2022, furtul în domeniul energetic este unul de proporții, cu implicarea întreprinderilor subordonate S.A. „Moldovagaz” și S.A. „Enerocom”, gestionate de instituțiile guvernamentale – Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice. Cetățenii trebuie să afle adevărul. De aceea, este neapărat necesară desecretizarea tuturor tranzacțiilor aferente achizițiilor de gaze naturale și energie electrică, începând cu 2021, și efectuarea unui audit în ceea ce privește deciziile și modul de gestionare a crizei energetice, astfel încât toți cei care se fac vinovați de jaf să fie aspru pedepsiți”, a mai adăugat Ilan Șor.

Andrei Spînu deocamdată nu a comentat acuzațiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.