Ion Chicu, fostul prim-ministru de țară, a râs de nivelul de cunoaștere a limbii engleze a deputatului PAS Ion Groza care a susținut, pe 26 ianuarie curent, un discurs la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). L-a comparat cu judecătoarea constituțională Liuba Șova, când a fost intervievată acum trei ani pentru actuala funcție.

Acum trei ani, Liuba Șova era în mijlocul glumelor din cauza cunoștințelor sale lingvistice. Ea completase în CV că știe limba engleză bine, dar s-a adeverit că nici măcar satisfăcător. Mai mult, a scris că știe și limba franceză bine, dar când a fost întrebată, dacă i-ar fi mai ușor să susțină un dialog în aceasta limbă, ea a renunțat, semn că nici franceza nu o poseda.

În 2023, la glume a fost luat deputatul PAS Ion Groza, în special, de Ion Chicu în al cărui CV scrie că știe limba engleză la nivel fluent.

Această situație ne-a făcut să ne uităm și în CV-ul completat de Ion Groza. Acolo a indicat că limba nativă este limba română. Cunoaște fluent limba rusă, dar limba engleză – mediu.

Nu este suficient de clar cât de „mediu” cunoaște limba engleză, pentru că discursul de la APCE a fost citit de pe foaie. Este de menționat că a mai enumerat și alte competenție, dar și hobby-uri, cum ar fi să dea sfaturi în viață și să discute cu diferiți oameni.

Sesiunea de iarnă a APCE s-a desfășurat în perioada 23-27 ianuarie 2023. Din componența delegației Parlamentului R. Moldova au făcut parte deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici. A fost adoptată Rezoluția privind onorarea obligațiunilor și angajamentelor Republicii Moldova în cadrul procesului de monitorizare, fiind votată în unanimitate și fără amendamente de către deputații prezenți la reuniunea plenară la Palatul Europei din Strasbourg.

Raportul privind onorarea obligațiilor şi angajamentelor din partea R. Moldova în calitate de țară membră a Consiliului Europei a fost elaborat de coraportorii Pierre-Alain Fridez, Elveția, și Inese Lībiņa-Egnere, Letonia, în cadrul Comitetului pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comitetul de monitorizare).

#Ion Chicu #Ion Groza #limba engleză #Liuba Șova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.