Ion Chicu, fostul prim-ministru de țară, a râs de nivelul de cunoaștere a limbii engleze a deputatului PAS Ion Groza care a susținut, pe 26 ianuarie curent, un discurs la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). L-a comparat cu judecătoarea constituțională Liuba Șova, când a fost intervievată acum trei ani pentru actuala funcție.

Acum trei ani, Liuba Șova era în mijlocul glumelor din cauza cunoștințelor sale lingvistice. Ea completase în CV că știe limba engleză bine, dar s-a adeverit că nici măcar satisfăcător. Mai mult, a scris că știe și limba franceză bine, dar când a fost întrebată, dacă i-ar fi mai ușor să susțină un dialog în aceasta limbă, ea a renunțat, semn că nici franceza nu o poseda.

În 2023, la glume a fost luat deputatul PAS Ion Groza, în special, de Ion Chicu în al cărui CV scrie că știe limba engleză la nivel fluent.

Această situație ne-a făcut să ne uităm și în CV-ul completat de Ion Groza. Acolo a indicat că limba nativă este limba română. Cunoaște fluent limba rusă, dar limba engleză – mediu.

Nu este suficient de clar cât de „mediu” cunoaște limba engleză, pentru că discursul de la APCE a fost citit de pe foaie. Este de menționat că a mai enumerat și alte competenție, dar și hobby-uri, cum ar fi să dea sfaturi în viață și să discute cu diferiți oameni.

Sesiunea de iarnă a APCE s-a desfășurat în perioada 23-27 ianuarie 2023. Din componența delegației Parlamentului R. Moldova au făcut parte deputații Ion Groza, șeful delegației naționale la APCE, Mihail Popșoi, vicepreședintele Parlamentului și Natalia Davidovici. A fost adoptată Rezoluția privind onorarea obligațiunilor și angajamentelor Republicii Moldova în cadrul procesului de monitorizare, fiind votată în unanimitate și fără amendamente de către deputații prezenți la reuniunea plenară la Palatul Europei din Strasbourg.

Raportul privind onorarea obligațiilor şi angajamentelor din partea R. Moldova în calitate de țară membră a Consiliului Europei a fost elaborat de coraportorii Pierre-Alain Fridez, Elveția, și Inese Lībiņa-Egnere, Letonia, în cadrul Comitetului pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (Comitetul de monitorizare).

#Ion Chicu #Ion Groza #limba engleză #Liuba Șova

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.