Comisia de monitorizare a APCE a salutat reformele întreprinse de țara noastră cu scopul de a consolida instituțiile democratice ale statului. Concluzia se regăsește în raportul aprobat la Reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE, eveniment la care au participat vicepreședinții Parlamentului Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea.

Raportul a fost elaborat după ce coraportorii APCE pentru Republica Moldova, Pierre Alain Fridez și Inese Lībiņa-Egnere, au întreprins vizite de informare în țara noastră.

În raport se stipulează că, „pentru prima dată în istorie, Republica Moldova este guvernată de o majoritate parlamentară deținută de un singur partid politic și are sprijin electoral pentru eforturile sale de combatere a corupției și de a construi instituții transparente ale statului”.

Totodată, Comisia de monitorizare a pus accent pe necesitatea ca reformele să fie implementate în conformitate cu statul de drept și standardele Consiliului Europei. Comisia a făcut și o listă de recomandări către autoritățile din domeniile democrației, statului de drept și drepturilor omului și va monitoriza, în continuare, cum evoluează situația. Aceasta a îndemnat statele membre ale Consiliului Europei să ofere Republicii Moldova asistență umanitară și financiară.

Parlamentarii europeni au apreciat eforturile depuse de autoritățile Republicii Moldova în gestionarea crizelor – izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică sau creșterea inflanției. Aceștia au subliniat „solidaritatea și rezistența manifestate de poporul moldovenesc”.

La Reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE s-a mai discutat despre decizia Uniunii Europene de a acorda țării noastre statutul de țară candidat, aceasta fiind „un răspuns puternic la aspirația electoratului de a adera la UE și la eforturile țării de a-și consolida democrația”.

Comisia de monitorizare a obligațiunilor şi angajamentelor asumate de statele membre ale Consiliului Europei este o comisie specializată a APCE, care elaborează rapoarte periodice asupra situaţiei îndeplinirii angajamentelor pentru statele aflate în faza de monitorizare sau de dialog post-monitorizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor financiar #ajutor umanitar #APCE #recomandare #sustinere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.