„Indiferent de crizele în care se află Republica Moldova, agenda noastră de reforme rămâne neschimbată”. Cu un asemenea mesaj a venit președintele Parlamentului, Igor Grosu, la întâlnirea pe care a avut-o cu coraportorii APCE pentru Republica Moldova, Pierre-Alain Fridez și Inese Lībiņa-Egnere, în cadrul căreia au discutat și despre agenda de reforme a Parlamentului.

Grosu le-a enumerat oaspeților și câteva din realizările atinse deja de către guvernare.

„Ieri seara am avut o discuție productivă cu co-raportorii APCE pentru Republica Moldova, Pierre-Alain Fridez și Inese Lībiņa-Egnere, în cadrul căreia am discutat despre agenda de reforme a Parlamentului. Am declarat că indiferent de crizele în care se află Republica Moldova, agenda noastră de reforme rămâne neschimbată. Lupta cu corupția și reforma justiției reprezintă prioritatea zero, iar primii pași deja au loc și anume „pre-vettingul” și reforma procuraturii. Ne-am dori ca lucrurile să se miște cu o viteză mai mare, dar totodată vrem ca totul să se întâmple conform legii. Ne-am referit și la lupta cu dezinformarea, și aici Parlamentul a adoptat o lege privind combaterea fenomenului de răspândire a dezinformării. O altă preocupare este criza energetică”, a anunțat Grosu pe o rețea de socializare.

Totodată, președintele Parlamentului a pus în discuție și criza din domeniul energetic, care țin autoritățile mereu într-o stare de alertă pentru a putea identifica soluții, astfel încât să fie diminuat șocul provocat de cotațiile internaționale, care duc la creșteri pe piața noastră internă.

„Ne-am convins cât de necesare sunt reformele în domeniul energetic, astfel pe lângă identificarea proiectelor de diversificare a surselor de energie și sporirea capacităților de generare, am operat un șir de modificări legislative astfel ca furnizorii de gaze naturale să fie obligați să aibă stocuri de gaze naturale pentru cel puțin 2 luni de iarnă.Totodată, mai bine de o sută de zile, suntem implicați plenar în gestionarea crizei refugiaților și diminuarea consecințelor socio-economice ale războiului din Ucraina”, se mai arată în mesajul lui Grosu.

Amintim că, coraportorii Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) se află la Chișinău, în perioada 6-9 iunie, într-o vizită de documentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#APCE #coraportori #Igor Grosu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.