Un tânăr de 26 de ani, originar din raionul Drochia, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, pentru comiterea a 5 episoade de escrocherie. Pedeapsa cu închisoarea a fost suspendată parțial pe un termen de probă de 3 ani, astfel real urmând a fi executată pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 ani, în penitenciar de tip semiînchis.

„Învinuitul, în perioada lunii iulie 2019, a clonat un profil de pe rețeaua de socializare „Facebook” și le-a scris mesaje tuturor prietenilor virtuali ai profilului original, solicitând bani sub diverse pretexte, astfel reușind să inducă în eroare patru persoane. De la victime a însușit sumele de: 3000 lei, 300 euro, 500 euro, 1350 euro”, se arată în nota informativă a Procuraturii Generale.

Anterior, în luna noiembrie 2018, învinuitul, cunoscând parola de „Facebook” a unei alte persoane, a solicitat și prin intermediul acestui cont, bani de la o altă victimă, care la acel moment se afla la muncă în Irlanda. Victima i-a transferat suma de 1800 euro pe un cont bancar.

Inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția în săvârșirea faptelor de care a fost acuzat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#escrocherie #Procuratura Generala #retele de socializare

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.