În acest an marcat de crize și incertitudine, Uniunea Europeană (UE) s-a aflat aproape de cetățenii Republicii Moldova. În perioada octombrie 2021 – decembrie 2022, UE a oferit suport în valoare de peste 840 de milioane de euro pentru a depăși provocările.

Astfel, în perioada menționată s-a acordat:

451 de milioane de euro în formă de granturi acordate de UE;
120 de milioane de euro în formă de împrumuturi avantajoase oferite de UE;
269,5 milioane de euro în formă de credite preferențiale din partea Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare (BERD).

Asistența UE în valoarea de 840 de milioane de euro oferită de UE, BEI și BERD a vizat mai multe sectoare de importanță pentru Republica Moldova:

150 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice și sprijinirea grupurilor vulnerabile;
75 de milioane de euro pentru sporirea securității energetice,
150 de milioane de euro asistență macrofinanciară,
112 milioane de euro pentru reabilitarea economică, dezvoltarea afacerilor și susținerea societății civile;
38 de milioane de euro pentru gestionarea crizei refugiaților;
30 de milioane de euro pentru gestionarea frontierelor;
9 milioane de euro pentru securitatea cibernetică a Republicii Moldova, combaterea dezinformării și dezvoltarea mass-mediei independente;
47 de milioane de euro pentru modernizarea sectorului apărării;
229,5 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Republica Moldova nu este doar țara vecină sau partenerul nostru, este statul candidat pentru a adera la Uniunea Europeană. Este parte a familiei europene, iar familia trebuie să rămână unită atât în vremurile bune, cât și în cele dificile”, a menționat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene în vizita ei la Chișinău din luna noiembrie 2022.

Astfel, Uniunea Europeană alături de instituțiile sale – BEI și BERD – a fost și rămâne cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova.

#grupuri vulnerabile #Moldova #sprijin #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.