Criza energetică din Moldova reprezintă, de fapt, o schemă de jecmănire a cetățenilor și a fost pusă la cale de actuala guvernare, în special de Andrei Spînu. Acuzațiile au fost făcute de către liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, într-o postare pe Facebook.

Ilan Șor mai susține că starea de urgență privind deficitul de gaze naturale este una artificială și că, în perioada 2021-2022, Moldova a avut cel mai mare consum de gaze din ultimii zece ani.

„Potrivit datelor oficiale, în 2021, Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, a avut un consum de 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce reprezintă cel mai mare consum anual din ultimii zece ani, care maximum atingea nivelul de 1,1 miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, în toamna anului 2021, a început isteria mediatică privind întreruperile livrărilor de gaze naturale către populație, care a dus la instituirea de către Guvern a stării de urgență și crearea CSE, care și-a depășit cu mult atribuțiile și și-a asumat toate competențele posibile, inclusiv ale puterii executive, legislative și judecătorești. Totodată, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, precum și alți funcționari și demnitari de stat au pregătit opinia publică privind deficitul de gaze, au jonglat cu termeni tehnici pentru a crea confuzie și panică, arătând totodată că sunt vajnici și că încearcă să caute soluții pentru a depăși așa-numitele dificultăți. În realitate, în octombrie 2021, Republica Moldova era aprovizionată cu cantități suficiente de gaze naturale și nu erau premise semnificative de a achiziționa la prețuri exagerate, de pe bursele internaționale”, a menționat Ilan Șor.

Liderul Partidului „ȘOR” mai spune că 1,7 miliarde lei au fost scoși din bugetul țării, în lipsa unei necesități stringente, pe fundalul unei crize energetice improvizate, care au avut două destinații: Asigurarea „Moldovagaz” și, respectiv, „Gazprom”, cu lichidități provenite din contribuțiile populației Republicii Moldova și inițierea unor procurări de gaze, absolut neîntemeiate, de către „Energocom”.

”Așadar, în perioada 2021 – 2022, furtul în domeniul energetic este unul de proporții, cu implicarea întreprinderilor subordonate S.A. „Moldovagaz” și S.A. „Enerocom”, gestionate de instituțiile guvernamentale – Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice. Cetățenii trebuie să afle adevărul. De aceea, este neapărat necesară desecretizarea tuturor tranzacțiilor aferente achizițiilor de gaze naturale și energie electrică, începând cu 2021, și efectuarea unui audit în ceea ce privește deciziile și modul de gestionare a crizei energetice, astfel încât toți cei care se fac vinovați de jaf să fie aspru pedepsiți”, a mai adăugat Ilan Șor.

Andrei Spînu deocamdată nu a comentat acuzațiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.