Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), demis printr-un ordin al fostului șef al Procuraturii Generale, Alexandr Stoianoglo, vrea să revină în sistemul Procuraturii.

Contactat telefonic de Realitatea.md, fostul șef al PA spune că a văzut decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că va continua să lupte cu cei care l-au demis ilegal.

„Am planuri grandioase. Lupta continuă, iar eu o să-mi demonstrez nevinovăția și da o să încerc să mă întorc în funcția de procuror. Nu am scopul de a mă întoarce anume în funcția de procuror șef al Procuraturii Anticorupție, pentru început vreau să revin în sistem. Am văzut decizia CSJ, însă acest fapt este deja consumat încă din 2020. Ordinul a fost anulat, însă el nu mai poate fi executat. Decizia CSJ demonstrează că Alexandr Stoiangolo a admis abuzuri în coraport cu Viorel Morari”, a declarat Morari.

Amintim că Curtea Supremă de Justiție a anulat ordinul prin care Viorel Morari a fost retrogradat din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Decizia datează cu 18 ianuarie, președinte al completului de judecată fiind Tamara Chișcă-Doneva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Morari a fost retrogradat în 2019, în timp ce s-a dispus efectuarea unui control la Procuratura Anticorupție, șeful suspendat al instituției era numit șef al unei secții din cadrul Procuraturii generale. Ulterior, Consiliul Superior al Procurorilor l-a suspendat din funcție.

Rugată să comenteze anularea deciziei procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, din decembrie 2019, actuala șefă a Porcuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a spus doar că „nu va comenta”.

#CSJ #ordin #PA #Stoianoglo #Viorel Morari

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.