Un alt dosar în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost expediat în judecată, anunță Procuratura Anticorupție, procurorul pe caz fiind desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor – Vasile Plevan, cauza avându-și tangență cu declarațiile scandaloase ale unui director de ONG și demisia șefului Procuraturii Anticorupției, Viorel Morari.

Potrivit Procuraturii, rechizitoriul a fost expediat lui Stoianoglo la 24 iunie, după care cauza penală în privința acestuia a fost expediată în instanța de judecată, pentru examinare în fond.

„Prin urmare, pentru a evita anumite speculații în spațiul public, concretizăm că, rechizitoriul a fost înmânat la o dată anterioară apariției informațiilor prezentate de avocații procurorului general suspendat, privind solicitarea formulată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) către Guvernul, privind cauza Stoianoglo. Precizăm că, pe acest capăt de acuzare trimis în instanța de judecată, lui Stoianoglo i se impută săvârșirea infracțiunii de încălcare a inviolabilității vieții personale, manifestată prin răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală, ce constituie secret personal al altei persoane, fără consimțământul ei, realizată într-un discurs public, prin mass-media, prin folosirea intenționată a situației de serviciu”, se arată în anunțul instituției.

Mai exact, Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo este învinuit că, în calitatea sa de procuror ierarhic superior, folosindu-se de situația de serviciu a intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție cu alte persoane, obținute din telefonul mobil al ultimului, ridicat în cadrul cauzei penale în care ultimul era vizat.

Ulterior, la 4 octombrie 2022, ora 11:00, în incinta Procuraturii Generale a susținut un briefing de presă, în cadrul căruia, contrar prevederilor legale care consacră dreptul persoanei la secretul corespondenței, la inviolabilitatea vieții private și interzicerea divulgării informației despre viața personală a altei persoane, cu bună-știință, fără a avea consimțământul persoanei vizate, a răspândit informații ocrotite de lege, despre viața personală și profesională a ultimului ceea ce constituia secret personal.

Astfel, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în cadrul discursului public, în fața reprezentanților mai multor instituții mass-media, utilizând intenționat informațiile obținute în cadrul cauzei penale în care era vizat fostul șef de la anticorupție, a dat citire unor conversații private ale ultimului cu anumiți reprezentanți ai societății civile, consilieri guvernamentali, precum și cu fostul șef al Delegației Uniunii Europene la Chișinău, exprimate prin discuții legate de înlăturarea de la conducerea Procuraturii Anticorupție pe Viorel Morari.

Realitatea.md amintește că la data de 4 octombrie 2021, procurorul general Alexandr Stoianolgo a adus acuzații grave unor ONG-uri cu renume din țară. Este vorba despre Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Institutul de Politici și Reforme Europene. Șeful PG informa că cele două ONG-uri i-ar fi organizat agenda publică a ex-șefului Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Mai mult decât atât, Stoianolgo afirmă că fostul său coleg Viorel Morari raporta și cerea sfaturi periodic despre acțiunile sale. Pentru a argumenta cele vociferate, Alexandr Stoianolgo a făcut publice părți din conversațiile dintre Viorel Morari, Vladislav Gribincea și Iulian Rusu.

În discursul său de atunci, Alexandr Stoianoglo a declarat următoarele:

„Gribincea îi sugerează lui Viorel Morari anumite combinații de discreditare a PG. Mai departe, fostul șef al PA face trimitere la declarațiile lui Stoianoglo dintr-un interviu privind caracterul ilegal de repunere a acestuia în funcție și-l roagă pe Gribincea să-i asigure acoperire mediatică în acest sens, citez: „e posibil de distribuit? Eu vorbesc prin altă mass-media”. Și primește răspuns afirmativ din partea lui Gribincea care menționează: „Am înțeles că blondul de pe Mateevici este în temă” – făcând aluzie la Ambasadorul SUA la Chișinău”.

#Alexandr Stoianoglo #dosar #judecată #Procuratura Generala

Pe 26 august va avea loc ședința solemnă consacrată aniversării a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Evenimentul va avea loc în sala istorică din clădirea Președinției, acolo unde, în urmă cu 35 de ani, a fost votată Declarația de Independență.

Ședința va reuni reprezentanți ai Parlamentului, Președinției și Guvernului, precum și membri ai Asociației Obștești „Parlamentul Independenței”. La eveniment sunt așteptați președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, deputați ai Parlamentului și ai Parlamentului Independenței, precum și membri ai Guvernului.

Printre invitați se vor număra membri ai Curții Constituționale, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai corpului diplomatic, mediului academic și societății civile, ai cultelor religioase și ai veteranilor, foști demnitari, dar și reprezentanți ai tinerei generații. Evenimentul va fi moderat de Ioana Vatamanu-Mărgineanu, nepoata scriitorului Ion Vatamanu și a profesorului Ion Mărgineanu, ambii semnatari ai Declarației de Independență. Ședința va începe la ora 11:00.

În cadrul reuniunii va fi deschisă o Carte de onoare, în care participanții vor putea lăsa mesaje și reflecții despre afirmarea și consolidarea independenței Republicii Moldova în cei 35 de ani. Ulterior, aceasta va fi expusă la Parlament, unde și publicul larg va putea consemna propriile mesaje.

În mod special, sunt invitați să contribuie cei care păstrează amintiri despre momentul proclamării independenței – copiii și nepoții semnatarilor Declarației de Independență, precum și participanții la Marea Adunare Națională.

Tot pe 26 august va fi inaugurată expoziția „Memoria Independenței”, dedicată momentului fondator al statului independent Republica Moldova. Expoziția va reuni fotografii de arhivă, documente de epocă, cărți și lucrări semnate de deputații primului Parlament, dar și obiecte și echipamente utilizate în activitatea parlamentară. Exponatele provin din colecțiile Muzeului, Arhivei și Bibliotecii Parlamentului Republicii Moldova, precum și din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor.