La opt zile de la ultima conferință de presă a Procurorului General suspendat Alexandr Stoainoglo, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vladislav Gribincea vine cu precizări pe marginea dezvăluirilor făcute de către demnitar, în special o expresie: ”Am înțeles că blondul de pe Mateevici este în temă”. Procuratura preciza că mesajul era despre fostul ambasador SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan.

Dereck J. Hogan este ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA în R. Moldova din 2018. Hogan a fost numit ambasador printr-un decret semnat de Donald Trump, fiind succesorul lui James D. Pettit, numit în 2014 de precedentul preşedinte american, Barack Obama.

Iată ce prezenta Alexandr Stoainoglo la data de 4 octombrie 2021:

Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vlad Gribincea – deși a picat concursul la șefia Procuraturii Generale, se pare că a rămas curatorul Maiei Sandu pe domeniul Procuraturii.

Decembrie 2019 –fiind deja vizat de controale la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari îi raportează lui Gribincea despre remanierile operate de noul Procuror General în sistemul procuraturii, dă apreciere activității acestuia, se plânge pe controalele demarate în subdiviziunea pe care o conduce, raportându-i fiecare pas, numărul și lista de controlori, documente de uz intern. În replică, expertul îl consultă și-i oferă recomandări, cu promisiunea de a-l susține, inclusiv mediatic, sub protecția partenerilor de dezvoltare.

16 decembrie 2019 – V.Gribincea îi expediează lui Viorel Morari: ”ce zici de miercuri, ora 18:00”, propunându-i o întâlnire, citez: ”Vor fi vreo 10 ONG-ști credibili și interesați de domeniu.” Viorel Morari acceptă. Conversația continuă.

18 decembrie 2019 – V. Gribincea îi scrie șefului PA: ”Ne vedem astăzi la 18:00, strada București, 90, of.20, Institutul de Politici și Reforme Europene. Vor fi 10 ONG-ști și jurnaliști de încredere. Ce se vorbește, acolo rămâne. Domeniile principale de interes pentru ei sunt:1.Situația actuală de la PA; 2. Înțelegerea atacurilor lui Stoianoglo din emisiune; 3. Progresul în investigarea furtului miliardului; 4. Investigarea dosarului cu privire la deportarea turcilor și a dosarului privind finanțarea PSRM; 5. Dosarul privind interceptarea ONG-știlor”.

În plus, Gribincea îi sugerează lui Viorel Morari anumite combinații de discreditare a PG. Mai departe, fostul șef al PA face trimitere la declarațiile lui Stoianoglo dintr-un interviu privind caracterul ilegal de repunere a acestuia în funcție și-l roagă pe Gribincea să-i asigure acoperire mediatică în acest sens, citez: ”e posibil de distribuit? Eu vorbesc prin altă mass-media”. Și primește răspuns afirmativ din partea lui Gribincea care menționează: ”Am înțeles că blondul de pe Mateevici este în temă” – făcând aluzie la Ambasadorul SUA la Chișinău.

Astfel, Vlad Gribincea anunță că nu este rasist și nici nu a fost, iar despre expresia în cauză s-a discutat și în cadrul ONG-ului pe care îl conduce. Totodată, acesta aduce scuzele de rigoare față de fostul ambasador SUA.

Nu am fost și nici nu sunt rasist. Nu tolerez rasismul sau orice altă formă de discriminare. Dimpotrivă, asigurarea egalității și combaterea discriminării sunt valori insistent promovate de mine personal, dar și de CRJM, organizația pe care o conduc. Cu toate acestea, am gresit!

Nu aveam nici cea mai mică intenție să ofensez sau să discriminez pe cineva. Atunci când domnul Stoianoglo m-a citat, am înțeles că am folosit o expresie rasistă. Și nici faptul că era vorbă de o corespondență privată, nici că ea a fost prezentată manipulator și cu încălcarea legii nu pot fi o scuză pentru enunțul pe care l-am folosit, indiferent în raport cu cine este folosit!

Atunci când greșesc, recunosc, iar astfel de situații sunt pentru mine lecții din care învăț. Acest caz a fost discutat pe larg și în cadrul CRJM. Au fost luate deja măsuri pentru ca să nu mai fie admise expresii sau comportamente care pot fi percepute drept rasiste.

Pe această cale, vreau să aduc încă o dată scuzele mele profunde Excelenței Sale Dereck J. Hogan dar și tuturor celor pe care i-am dezamăgit. Toleranța și corectitudinea se învață zi de zi. Asta fac eu și îndemn pe toți să facă.

Realitatea.md amintește că la data de 4 Octombrie 2021, Procurorul general Alexandr Stoianolgo a adus acuzații grave unor ONG-uri cu renume din țară. Este vorba despre Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Institutul de Politici și Reforme Europene. Șeful PG informa că cele două ONG-uri i-ar fi organizat agenda publică a ex-șefului Procuraturii Anticorupție Viorel Morari. Mai mult decât atât, Stoianolgo afirmă că fostul său coleg Viorel Morari raporta și cerea sfaturi periodic despre acțiunile sale. Pentru a argumenta cele vociferate, Alexandr Stoianolgo a făcut publice părți din conversațiile dintre Viorel Morari, Vladislav Gribincea și Iulian Rusu.

#Dereck J. Hogan #Vladislav Gribincea

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.