Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a lansat o amplă campanie socială – „Respect pentru veterani”. Lunar, câte 100 de veterani de război din diferite zone ale țării vor beneficia de ajutor financiar în valoare de 1 000 de lei. În acest mod, A.S.I.C.S. și-a propus să ofere sprijin suplimentar celor care au luptat pentru apărarea și integritatea țării noastre.

„Bugetul total al proiectului este de peste 1 200 000 de lei. În fiecare lună ne vom întâlni cu 100 de veterani diferiți, le vom oferi câte 1 000 de lei. Nu este o sumă foarte mare, dar pentru fiecare dintre ei sunt bani importanți, care înseamnă un ajutor pentru plata facturilor, pentru medicamente sau alte necesități”, a declarat președintele Consiliului A.S.I.C.S., Alexandru Gîscă.

Primii 100 de veterani, membri ai diferitor organizații de profil, au primit acest ajutor în data de 31 ianuarie. Printre ei se numără și Oleg Vîrlan – fost comandant de grup al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială Fulger.

„În 1992, am fost ridicați pe alarmă și trimiși în Transnistria. Nu am știut ce s-a întâmplat. Tocmai după asta am văzut situația. Îmi pare rău că atunci când am trebuit, am fost văzuți, susținuți. Acum cam uită de noi. Trebuie să uităm de războaie, căci nu duc la nimic bun. Viețile omenești nu le poți aduce înapoi”, a povestit cu mâhnire veteranul de război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Mulțumesc celor care au organizat acest eveniment. Prima data am avut așa ocazie, mi-a fost acordat un ajutor de 1 000 de lei. Practic majoritatea dintre noi necesită un sprijin suplimentar, fiind că acestea sunt consecințele războiului: dureri de cap, de picioare, trebuie un tratament, trebuie ceva suplimentar”, a spus un alt beneficiar al proiectului, Valeriu Bujor.

„Acest suport material foarte mult contează pentru noi și familiile noastre. Eu, de exemplu, o să achit facturile, care sunt foarte mari”, a menționat un alt veteran, Boris Gîrbu.

Nu este pentru prima data când A.S.I.C.S. ajută veteranii de război. Anul trecut, peste 500 de foști ostași au beneficiat de suport din partea asociației.

#A.S.I.C.S.#ajutor financiar #campanie sociala #razboi #veterani

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.