Ședința Guvernului a început cu scântei. În timp ce dezbăteau propunerea privind prelungirea stării de urgență, Irina Vlah și Natalia Gavrilița au făcut schimb de replici tăioase, în discuție fiind vizați ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și ministra de Interne – Ana Revenco.
Șefa de la MAI a dat citire proiectului, iar Vlah a întrebat de ce este nevoie de prelungirea măsurii. Vlah a insistat că deciziile pe care le ia CSE pot fi votate și fără stare de urgență, în timp ce Gavrilița și Litvinenco au încercat să o contrazică.
Prim-ministra a făcut referire la anumite acorduri internaționale pe care le avem sau nu le avem, iar Sergiu Litvinenco – la modificarea Constituției și la faptul că alte state, care au hotar cu Ucraina, au propriul regim constituțional, iar prevederile pe care le respectă nu neapărat se regăsesc în legislația Moldovei.
„Când vă trebuie reforme, nu aveți probleme să găsiți instrumente. Acum au apărut. De ce deciziile nu sunt transparente? Ce ascundeți? De ce Guvernul nu poate lua aceleași decizii pe care le ia și CSE? Sunt multe întrebări și răspunsuri nu sunt”, a întrebat Vlah.
„Eu înțeleg, vă dau cuvântul dar nu pot să nu reacționez când vă dau răspăuns și spuneți – Ответов нет. Ele trebuie auzite”, a declarat Gavrilița.
„Ответы – vremuri bune. Am înțeles”, a răspuns guvernatoarea Găgăuziei
Dialogul între Vlah a continuat pe ton ridicat.
– Ieri am acordat compensații agenților economici. Azi am fost la „ Fabricat în Moldova”. Nu era un stand la care să nu îmi mulțumească
– Doamnă prim-ministră, ce vă încurcă să faceți asta la ședința Guvernului, nu a CSE?
– Pentru că aceste decizii trebuie luate la timp!
– Ce ne încurcă să ne adunăm. Ne putem aduna nu doar miercuri. Ne putem aduna luni, sâmbătă, duminică.
– Încă o dată, sunt prevederi care nu trebuie să fie în lege permanent.
Până la urmă, proiectul prin care se va solicita prelungirea stării de urgență cu 60 de zile a fost aprobat. În cadrul ședinței Executivului, Ana Revenco a menționat că riscul ca în Moldova să mai cadă rachete sau ca spațiul nostru aerian să fie survolat de ele persistă.
„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.
„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.
„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.
Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.
În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.
