Persistă riscul ca pe teritoriul Republicii Moldova să mai cadă rachete. O spune șefa Ministerului de Interne, Ana Revenco, în cadrul ședinței de miercuri a Guvernului.

Ministra a punctat că avem probleme în sectorul energetic, iar refugiații ucraineni continuă să vină zilnic în țara noastră. Declarațiile au fost făcute în contextul proiectului prin care Guvernul vrea să ceară Parlamentului prelungirea stării de urgență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Persistă în continuare riscuri majore ca spațiul aerian al Republicii Moldova să fie survolat de rachete sau ca acestea, fiind doborâte de sisteme de apărare, să cadă pe teritoriul țării noastre. Spațiul aerian continuă să fie amenințat de survolul neautorizat al aeronavelor de luptă, al aparatelor de zbor fără pilor, al părților implicate în război”, susține Ana Revenco.

Executivul vrea să ceară prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile, conform unei decizii publicate marți de Comisia Situații Excepționale.

Din stare de urgență în… stare de urgență. Guvernul vrea să o PRELUNGEASCĂ a câta oară

#Ana Revenco #Moldova #rachete #războiul din Ucraina #stare de urgenta

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.